Guvernul a modificat, din nou, data intrării în funcțiune a sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje, împingând termenul în care acesta trebuie să devină operațional până la 30 noiembrie 2023.
Ce se va întâmpla pe piața de retail din România, cum pot fi atrași mai mulți clienți profitând de ridicarea restricțiilor, cum poți îmbina eficient canalul de vânzare online cu magazinul fizic va fi explicat la PROFIT E-Commerce.
Videoconferința, programată pentru 13 octombrie, este organizată cu sprijinul Alpha Bank, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
”România are nevoie de un SGR 100% operațional în cel mai scurt timp posibil, astfel încât să scăpăm odată pentru totdeauna de tonele de deșeuri aruncate la întâmplare, pe drumuri, în șanțuri, pe câmpuri, în lacuri sau râuri”, afirmă ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Profit.ro anunța că, cel mai devreme, sistemul de garanție – returnare a ambalajelor va fi lansat la sfârșitul anului viitor.
Pentru a crește gradul de reciclare a ambalajelor, autoritățile și industria de profil vor să implementeze un mecanism prin care consumatorul final va plăti 50 de bani pentru fiecare ambalaj din plastic, aluminiu sau sticlă cu capacitatea de până la trei litri (cu excepția lactatelor) și își va recupera banii după ce va recicla deșeurile la automate speciale, în special în cazul retailului modern, sau în saci, atunci când volumele fac ineficiente aparatele - în cazul retailului traditional.
Companiile de profil s-au asociat într-o nouă structură, Alianța Producătorilor de Băuturi din România, și pregătesc acum documentația de licențiere a operatorului de sistem, unde vor avea ca parteneri comercianții dar și statul (cu o participație de 20% la capitalul companiei). Documentația are ca termen de depunere data de 4 martie, urmând alte 60 de zile pentru desemnarea operatorului, integrarea statului în acționariat și mai departe licențierea.
“Sunt însă necesare modificări sau completări legislative pe toate palierele – primară (corelațiile care să permită funcționarea corectă a sistemului), secundară - completări prin HG - și terțiară - ordinul de metodologie de calcul a tarifelor. Nimeni nu-și dorește întârzieri – și producătorii și Ministerul Mediului vor să funcționeze cât mai repede. Dar noi știm că acest sistem nu poate să dea greș și nici să pornească pe baza unor modele pilot”, spunea, într-o discuție cu Profit.ro, Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României și reprezentantul Alianței Producătorilor de Băuturi.
Două dintre exemple sunt clarificări privind stocurile de tranziție (industria cerând o perioadă de 6 luni, în timp ce varianta oficială este de 3 luni) și modificarea codului fiscal, astfel încât garanția să nu fie considerată în scopuri de TVA.
“Aceste modificări trebuie operate cât mai repede, pentru ca atunci când se dă licența să știi și cu ce cadru normativ pornești la drum. Noi pregătim documentația de licențiere și planul de afaceri care lucrează cu ipoteza că garanția nu se va afla în scopuri de TVA. Doar ipoteza, care dacă nu este confirmată va avea implicații semnificative la nivelul business-ului. Nu este corect să lucrezi cu ipoteze, trebuie ca lucrurile să fie clare”, completează Leferman.
Industria susținea că vor fi nevoie de 18 luni de la emiterea licenței pentru ca sistemul să fie lansat. Ministerul Mediului anunța anterior că noul sistem va intra în funcțiune în 2022.
Pregătirea infrastructurii necesită fonduri estimate la peste 100 de milioane de euro – vor fi necesare, printre altele, centre de colectare, compactare sau numărare și un soft IT (care va face legătura între registrul ambalajelor, unde fiecare producător va raporta cantitățile, cu punctele de colectare sau numărare).
Operatorul sistemului va angaja credite bancare, eventual cogarantate de companiile membre, dar costul real de implementare va fi susținut de toți producătorii din piață, aceștia fiind obligați să se înscrie în sistem și să achite un tarif de industrie, în funcție de ambalaj. Alte surse de finanțare pentru operatorul sistemului vor fi garanțiile nerevendicate și valoarea materialului dat la reciclare.
Retailerii au obligația să organizeze centrele de colectare, dar compania de administrare îi va compensa prin tariful de gestionare a ambalajelor. Pentru colectare, marile lanțuri comerciale vor cumpăra aparate specializate (cifra fiind estimată la peste 5.000 de unități), iar retailul tradițional va primi saci de reciclare.
“Este un sistem foarte complex. România nu poată compara 1 la 1 cu nicio altă țară în care există acest sistem. Ținta este ca în anul trei de funcționare să fie atins un grad de colectare de 90%”, afirma Alice Nechita, președinta Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare și reprezentantă a Alianței Producătorilor.
Profit.ro a anunțat anul trecut că cel mai mare producător mondial de automate pentru colectarea de PET-uri, doze și sticle, compania norvegiană TOMRA, a intrat pe piața românească, pregătindu-se pentru lansarea sistemului de garanție - returnare.
Un astfel de mecanism este folosit în peste 40 de țări. România – una dintre codașele Europei în privința reciclării – încearcă astfel să se conformeze normelor UE.
