MDLPA lucrează la îmbunătățirea normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, mult așteptat în ultimii 20 de ani. În același timp, Comisia Europeană negociază cu Parlamentul European pe textul Directivei privind Eficiența Energetică a Clădirilor, iar sectorul construcțiilor speră să fie adoptată până la sfârșitul anului 2022. Normele metodologice după care să construim nZEB (MC 001) urmează să intre în vigoare la sfârșitul anului 2022. Toate aceste reglementări au ceva în comun, lucru pe care îl aflăm din interviul cu dl. Florin Popescu, ROCKWOOL Business Unit Director Balkans
Siguranța la incendiu este la fel de importantă ca prețul gigacaloriei
Ar trebui cetățenii să aibă un rol mai activ în definirea politicilor privind siguranța la incendii?
Categoric, da. Rolul oamenilor trebuie să fie unul activ, pentru că este vorba despre siguranța casei lor. Degeaba ai o casă cu un consum redus de energie, dacă ai un risc major în ea în caz de incendiu. Zilnic în România au loc cam 19 incendii în locuințe, conform datelor IGSU. Focul se propagă cu rapiditate pe fațade, iar până la un foc generalizat, în care să ardă tot blocul, nu este decât un pas. Ultimul incendiu din București de acum câteva zile ne-a arătat, încă o dată, că flăcările se propagă de la un apartament la altul pe verticală. 18 apartamente au ars, alte zeci au fost afectate. O termoizolație cu materiale incombustibile ar fi prevenit acest incendiu.
Rolul nostru la ROCKWOOL este să îi informăm pe oameni și să le oferim soluții pentru siguranța și confortul casei lor. De aceea, credem noi că, siguranța la incendiu este la fel de importantă ca prețul gigacaloriei. Dacă oamenii ar fi mai bine informați, ei ar cere asociației de locatari să lupte pentru securitatea la incendiu a clădirii în relația cu primăria care pregătește anveloparea blocului.
Noi oferim webinarii și traininguri pentru arhitecți, proiectanți, ingineri de securitate la incendiu, iar prezența de aproape 100 de persoane per webinar ne arată că există încă o sete de cunoaștere pe acest segment. În egală măsură, am demarat o campanie de informare și conștientizare a consumatorilor finali despre importanța termoizolării cu materiale incombustibile, cu mesajul central că acestea salvează viețile oamenilor și bunurile lor.
Credem că securitatea la incendiu trebuie reglementată mai sever
Unde ne situăm astăzi cu privire la măsurile de siguranță la incendiu?
În secolul trecut. Pentru că vorbim despre un normativ care nu are incluse clasele de reacție la foc, acel sistem care evaluează toate materialele de construcție după gradul de contribuție la foc, introdus de Comisia Europeană în anul 2000.
Conform declarațiilor Ministrului Educației, doar 15% din școlile de România au aviz de siguranță la incendiu. Despre spitale este și mai delicat să discutăm pentru că am avut 14 incendii în decursul unui an.
Vreau să subliniez efortul Ministerului Dezvoltării de a revizui normativul P-118. Au fost dezbateri aprinse pe acest text, dar se pare că este gata prima redactare a primei părți, ceea ce este îmbucurător. De asemenea, apreciem interesul ministerului de a actualiza normativele privind construcția unităților de învățământ și a spitalelor. Din păcate România nu a fost ocolită de tragedii care au lăsat răni adânci în societate. Acestea puteau fi prevenite dacă normele de siguranță la incendiu ar fi fost respectate. Aici este cuiul lui Pepelea – pe piață există soluții, doar că nimeni nu le aplică, iar indiferența ucide – categoric, da.
Asteptăm acest normativ să fie pus cât mai repede în transparență decizională pentru a putea formula observații. Vom solicita o înăsprire a normelor pentru toate construcțiile.
Cât de mult ar trebui reglementată securitatea la incendiu a clădirilor? Până unde se poate merge?
Luna trecută, Guvernul Scoției a interzis prin lege aplicarea materialelor combustibile pe clădirile cu înălțimea peste 11 metri, fie că vorbim despre cele cu risc crescut sau blocuri rezidențiale. Măsura se aplică de la 1 iunie 2022 atât pentru construcțiile noi, cât și pentru cele renovate. Scoția este ultima din Regatul Unit – după Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord -, care a interzis utilizarea pe fațade a materialelor care ard. Caracterul de noutate este acest prag de 11 metri, față de 18 metri cât prevede legislația din celelalte entități ale Regatului.
În România, în normativul curent este stipulată obligativitatea de a aplica izolația termică cu materiale incombustibile pe întreaga fațadă pentru cladirile mai înalte de 28 de metri. Este o diferență majoră de abordare! Sistemele privind termoizolația pereților exteriori au fost stipulate în documentul SC 007 – 2013, dar acesta nu are titlu de obligativitate. Se recomandă doar aplicarea unor bariere de protecție la foc cu înălțimea de 0,30 m în dreptul planșeelor sau în dreptul ferestrelor și ușilor. Poate este cazul să fim mai restrictivi și să elaborăm norme mai riguroase, având în vedere evenimentele tragice din ultimii ani.
Eficiența energetică are de câștigat din înăsprirea normelor privind siguranța la incendiu
La nivelul Uniunii Europene interesul este mai curând pentru eficiență energetică, surse regenerabile, mai ales în contextul crizei energetice aprofundate de războiul din Ucraina. Accent se pune pe PNRR, fiind depuse proiecre de peste 2 mld. de euro din bugetul de 2,8 mld. euro dedicat Valului Renovării.
Acum o săptămână, Comisia Europeană a trimis o adresă, către Parlament și Consiliul Uniunii Europene, care prevede mai multe acțiuni pentru a realiza ruperea totală a Uniunii Europene de combustibilii fosili din Rusia, până în anul 2030. Acest document despre cum facem economii de energie primară vorbește tot de eficiență energetică. Pentru că este o relație de cauzalitate. Creșterea eficienței energetice înseamnă consum redus de energie. Această filosofie stă astăzi la baza negocierilor dintre Parlamentul Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru revizuirea mai multor directive.
Noile prevederi din Directiva privind Eficiența Energetică (EED) stipulează reducerea cu 1,7% pe an a consumului de energie finală în toate clădirile publice, obligând ca cel puțin 3% dintre acestea să atingă standardul nZEB în fiecare an.
Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) a fost îmbunătățită și prevede ca de la 1 ianuarie 2027 noile clădiri ocupate sau deținute de sectorul public să fie cu zero emisii de carbon (ZEB), măsură care va deveni obligatorie pentru absolut toate clădirile noi, de la 1 ianuarie 2030. Directiva mai prevede ca clădirile publice cu clasa de energie F și G să devină clasa E până în 2030.
Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (RED) prevede creșterea anuală cu 1,1% a surselor regenerabile de energie în sistemele de încălzire sau răcire a clădirilor. În anul 2030, cam jumătate din energia pe care o utilizăm în clădiri ar trebui să fie din surse regenerabile.
Toate aceste directive pun accent reducerea consumului de energie în clădiri. Și, din acest punct de vedere, trebuie spus răspicat că eficiența energetică, decarbonarea, sustenabilitatea au de câștigat din înăsprirea normelor privind siguranța la incendiu. Toate aceste planuri se interpătrund. Nu putem vorbi despre o clădire sustenabilă, cu un consum redus de energie primară, cu un consum redus de emisii de carbon fără să îndeplinim standardele privind siguranța la foc.
Sunt ținte extrem de ambițioase. Cum răspundeți acestor noi provocări. Este pregătită ROCKWOOL pentru aceste modificări radicale?
Categoric, da. De peste 80 de ani, compania investește în cercetare pentru a îmbunătăți proprietățile vatei minerale bazaltice. Ne-am fi dorit ca aceste reglementări să vină mult mai devreme. Pentru că soluții în piață există demult.
Prin utilizarea vatei bazaltice în termoizolare, consumul de energie pentru încălzirea sau răcirea clădirii poate fi redus cu până la 70%. Acest lucru înseamnă, pe lanț, o reducere substanțială a emisiilor cu efect de seră. Produsele noastre rezistă pe întreaga durată de viață a clădiri, fără să își piardă proprietățile. În plus, vata bazaltică nu se aprinde, nu arde și nu degajă fum toxic în caz de incendiu. Pe scurt, o casă izolată cu vată minerală bazaltică este o casă eficientă energetic, sustenabilă, protejată împotriva zgomotelor și a focului, care asigură un confort în interiorul locuinței.
Este necesară o colaborare mai strânsă între administrație și profesioniști pentru atingerea țintelor de eficiență energetică
Va fi PNRR un succes în România? Vom reuși să ne atingem obiectivele de renovare prin acest plan?
Programul a fost accesat în primele zile foarte bine. S-au depus proiecte de peste două miliarde de euro în primele două săptămâni de la lansare. Ulterior s-a văzut o încetinire a ritmului de depunere. Astăzi mai este disponibil un sfert din bugetul total. Dovadă că autoritățile locale au avut proiecte gata pregătite înainte de 1 mai 2022. Pe renovarea integrată a clădirilor avem buget disponibil zero, s-au depus 30 de cereri pentru clădiri rezidențiale și 180 de cereri pentru clădiri publice. Mai sunt fonduri disponibile pentru renovarea energetică atât pentru sectorul rezidențial, cât și pentru sectorul public, iar prima sesiune de apeluri se încheie în câteva zile.
Este necesară o colaborare mai strânsă între primării, proiectanți și constructori pentru elaborarea proiectelor de renovare energetică, măcar în august, când începe sesiunea a doua, să avem o rată mai mare de depunere a proiectelor. Un număr mic de proiecte ar lăsa România la coada Europei în ceea ce privește țintele din Fit for 55. Ar fi păcat să repetăm experiența cu rata de absorbție a fondurilor europene. Cel mai important lucru este ca toate aceste proiecte, și aici vorbim de mii de clădiri și milioane de metri pătrați, să se facă cu materiale incombustibile, sustenabile, care nu ard și rezistă în timp.
FB – https://www.facebook.com/watch/?v=555971632564537
LK – https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:6934439695284084736
Un material Investing In Property
