Proprietarii imobilelor monument istoric în cazul cărora autorităților constată că sunt în pericol de prăbușire, distrugere sau alterare semnificativă vor avea termen de un an pentru a efectua lucrări de construcții care să le scoată din pericol, conform unui proiect de lege adoptat de către senatori. În cazul autorizării intervențiilor pentru reducerea riscului seismic sau reabilitarea acestor imobile, va fi suficient un acord al proprietarilor care dețin mai mult de 50% din suprafața construită, iar autorizarea se va face în regim de urgență, mai prevede proiectul.
Inițiatorii proiectului, reprezentanți ai coaliției de guvernământ, arată că 850 clădiri monument istoric se află în pericol de colaps și au nevoie de intervenții de urgență.
Termen de un an pentru lucrări de consolidare
Proiectul prevede că în siuația în care proprietarul bunului aparținând patrimoniului cultural, titularul dreptului de administrare sau, respectiv, titularul altui drept real asupra bunului nu efectuează, din proprie inițiativă, lucrările necesare în vederea scoaterii imobilului din pericol, autoritatea publică ce își propune să întreprindă lucrările notifică proprietarului obligațiile legale care îi revin în condițiile și ”un termen până la care trebuie să efectueze lucrările, nu mai mare de un an”.
Constatarea procesului de distrugere sau de alterare fizică semnificativă la monumentele istorice în vederea întreprinderii de lucrări și notificarea prealabilă a proprietarului se vor efectua conform unei proceduri aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Imobilele care intră sub incidența acestor prevederi se stabilesc individual prin ordin al ministrului culturii sau hotărâre a consiliului județean sau local, după caz, în funcție de autoritatea publică ce urmează să întreprindă lucrările, stabilește proiectul.
Poiectul stabilește și că, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, autoritatea publică poate prelua integral cheltuielile aferente lucrărilor corespunzătoare cotei proprietarului bunului aflat în imposibilitate de a asigura sumele necesare, la cererea acestuia, ca măsură de protecție socială, ”dacă proprietarul face dovada că realizează venituri medii nete lunare pe persoană singură, respectiv pe membru de familie, mai mici sau egale cu salariul minim net garantat în plată pe țară, conform anchetei sociale efectuate înainte de stabilirea naturii sociale a cheltuielilor, pe toată durata realizării lucrărilor, precum și pe o durată de 10 ani de la acestea”.
Proiectul exceptează însă de la aceste prevederi, inclusiv la termenul de un an,. părțile din imobile care au ca proprietar statul, județul, comuna, orașul sau municipiul, după caz, situație pentru care proiectul arată doar că: ”autoritatea publică ce are în proprietate respectivele părți de imobil va întreprinde măsurile necesare în aplicarea obligațiilor legale ce îi revin”.
Acord restrâns al proprietarilor la consolidarea seismică
”Prin derogare de la prevederile legii 50/1991, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții, privind măsurile de intervenție necesare pentru reducerea riscului seismic sau pentru reabilitarea unei clădiri clasată ca monument istoric sau aflată în zone protejate și care are mai mulți proprietari, se poate demara la inițiativa oricăruia dintre aceștia, sub condiția obținerii unui acord prealabil, în formă autentică, din partea proprietarilor care dețin mai mult de 50% din suprafața construită desfășurată a clădirii respective”, stabilește proiectul.
Inițiatorii subliniază că, din cauza vechimii, foarte multe clădiri - monumente istorice sau aflate în zone protejate -necesită lucrări de intervenție pentru reducerea riscului seismic, dar în situația în care o clădire are mai mulți coproprietari, autorizarea lucrărilor de construcții seismic nu se poate demara decât la cererea/ cu acordul tuturor coproprietarilor.
”De foarte multe ori, inițierea procedurii de autorizare a lucrărilor de consolidare este aproape imposibilă din cauza dificultății obținerii acordului unanim al tuturor coproprietarilor, mai ales în situația în care proprietarii din clădirea respectivă nu sunt constituiți într-o asociație de proprietari”, argumentează autorii proiectului.
Aceștia arată că modificări recente în acest sens au fost aduse legiislației pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, fiind necesară doar hotărâri luate cu jumătate plus unu din numărul membrilor unei aosciații de proprietari, iar în cazul în care proprietarii nu sunt constituiți în asociații de proprietari, este suficient acordul scris al jumătate plus unu din numărul acestora.
”Considerăm că raportarea la suprafața deținută de către proprietari este mult mai potrivită decât raportarea la numărul proprietarilor, întrucât există foarte des situații în care proprietari mulți pot deține suprafețe nesemnificative, iar proprietari puțini pot deține suprafețe foarte vaste. Mai mult, pot exista situații în care un singur imobil (o garsonieră, spre exemplu) să aibă mai mulți coproprietari. Astfel, este irelevant numărul proprietarilor și considerăm că ceea ce contează este ponderea asupra suprafeței construite deținute din clădirea respectivă”, consideră inițiatorii.
Autorizații de construcție în regim de urgență
”Autorizațiile de construire având ca obiect lucrările de construcții privind consolidarea, reabilitarea, restaurarea sau reconstruirea clădirilor clasate ca monumente istorice sau aflate în zone protejate se emit în regim de urgență, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (16 ) din legea 50/1991”, prevede proiectul adoptat de către senatori.
Legea 50/1991 prevede la art. 7 alin. (16 ) că, la solicitarea justificată a beneficiarilor, autorizațiile de construire se emit în regim de urgență în termen de până la 7 zile lucrătoare, cu perceperea unei taxe pentru emiterea de urgență.
”În baza textului de mai sus, beneficiarii pot solicita și acum emiterea în regim de urgență a autorizațiilor de construire necesare pentru lucrările de construcții privind consolidarea, restaurarea sau reconstruirea clădirilor clasate ca monumente istorice sau aflate în zone protejate, însă sintagma "la solicitarea justificată a beneficiarilor” lasă loc de interpretări. Prin prezentul amendament adus legii speciale 422/2001 se clanfică faptul că, datorită importanței acestui tip de lucrări (care vizează clădiri monument istoric sau aflate în zone protejate) acestea se vor desfășura întotdeauna în regim de urgență, nemaiexistând posibilitatea ca autoritatea publică să califice solicitările beneficiarilor ca nejustificate”, explică autorii proiectului.
Acesata va fi transmis acum deputaților pentru dezbatere și vot final.
