Autor: Andrei Stoian, Partner Brisk Group
Dacă începutul anului 2022 era marcat de spectrul îngrijorărilor privitoare la răspândirea Covid-19 și efectelor sale în cascadă (în plan sanitar, social, politic și, desigur, economic), tabloul perspectivelor pentru 2023 se prezintă, cumva, chiar dacă nu neapărat mai grav, cel puțin mai complicat. Avem în față o listă destul de amplă de provocări cu un impact potențial semnificativ asupra economiei globale – iar acestea se răsfrâng, în mod firesc, și asupra economiei, respectiv pieței de construcții locale.
Deși nu se poate spune că și-ar fi pierdut complet forța, este limpede că amenințarea aparent unică a pandemiei resimțită în urmă cu un an se situează, de o bună bucată de vreme, într-un plan secund în preocupările analiștilor, oamenilor de stat și de business, dar și persoanelor obișnuite din întreaga lume. După ce și-a câștigat întâietatea în lumina reflectoarelor în februarie anul trecut, războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să-și păstreze poziția dominantă pe scena politică, economică și mediatică. De punctat ar fi că, deși provocările actuale tind să fie puse, în proporție covârșitoare, pe seama conflictului ruso-ucrainean, acestea reprezintă, măcar în parte, (și) consecințe ale situației pandemice, care au fost și continuă să fie exacerbate de război.
Criza energetică, amplificată de sezonul rece
Oricare ar fi cauzele macro ale amenințărilor pe care le avem de înfruntat, nu putem să începem un nou an fără a ne pune în gardă în ceea ce le privește. O lectură utilă în acest sens este raportul privind scenariile de risc pentru economia globală în 2023, elaborat de The Economist Intelligence Unit (EIU). Acutizarea crizei energetice se situează pe primul loc în lista realizată de autorii studiului, aceasta reprezentând un risc cu probabilitate ridicată și impact crescut la nivel mondial.
Astfel, este de așteptat ca temperaturile scăzute să ducă la o cerere mai ridicată de gaz, ceea ce ar provoca o epuizare a rezervelor europene și ar duce la o recesiune ușoară, ce s-ar putea extinde până în 2024, cu un recul al PIB în zona Euro de 0,4%. În aceste condiții, jucători majori din sectorul industrial ar putea fi forțați să-și raționalizeze consumul de energie și să facă reduceri de personal, ceea ce ar crea noi sincope în lanțurile de distribuție din diverse domenii de activitate – și, implicit, în construcții. De asemenea, nu este exclus ca prețurile ridicate la energie să ducă și la o serie de performanțe finaniare modeste cu atât mai mult dacă guvernele vor impune o raționalizare forțată a consumului de energie și vor renunța la politicile de plafonare a prețurilor pentru gospodării.
Perspective economice mai optimiste pentru România
În raportul de țară realizat de EIU pentru 2023, se punctează, totuși, că România este, comparativ cu alte țări europene, mai puțin dependentă de gazul rusesc, fiind capabilă să-și acopere cea mai mare parte a nevoilor interne din resurse proprii. De altfel, pe fondul conflictului ruso-ucrainean, eforturile țării noastre pentru a deveni independentă energetic s-au amplificat. Am puncta că această poziție relativ privilegiată în tabloul de ansamblu al crizei energetice actuale are potențialul de a ține parțial în frâu scumpirile din sectorul construcțiilor. Totuși, având în vedere rata ridicată a importurilor de materiale, ca și majorarea costurilor de operare a oricărui business, este evident că dezvoltatorii de proiecte imobiliare vor avea în continuare de abordat tendința de scumpire a materiilor prime.
Potrivit raportului privind scenariile de risc identificate de EIU, întreruperile lanțurilor de distribuție și invazia Ucrainei de către Rusia continuă să exercite o presiune puternică asupra inflației la nivel global, acest indicator situându-se la cel mai ridicat nivel din 1990 încoace. În raportul de țară pentru România se arată că, în octombrie 2022, rata anuală a inflației ajunsese la 15,3% pe plan local, previziunile pentru întregul an vizând atingerea unei medii de 13,5%. Deși această cifră se situează peste nivelul estimat de EIU pentru Uniunea Europeană, respectiv 9,2%, observăm totuși că așteptările pentru 2023 sunt, totuși, (rezervat) optimiste: autorii raportului preconizează, pe plan local, o rată a inflației mai redusă, de circa 10%, față de 4,6% în 2024.
La aceasta ar fi de adăugat perspectiva de asemenea pozitivă dată de o analiză recentă a Reuters, potrivit căreia ritmul de creștere al economiei României ar urma să-l depășească în 2023 pe cel al statelor învecinate, în care tendința este mai degrabă de stagnare. Autorii punctează că tendința ascendentă de pe plan local ar urma să fie alimentată de absorbția de fonduri europene, stabilitatea monedei și investițiile străine susținute, în parte, de relocarea anumitor activități din Rusia și Ucraina.
Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă, astfel, la un avans economic de 3,1% pentru România, în vreme ce chiar previziunea mai modestă a Comisiei Europene, de 1,8%, tot ar plasa țara noastră înaintea Poloniei (pentru care se estimează un avans de 0,7%) și Ungariei (care se confruntă cu o încetinire economică accentuată și o inflație foarte ridicată). De menționat este că aceste estimări pozitive vin după un deceniu în care România a reușit să ajungă din urmă, încetul cu încetul, țările vecine, devenind a doua cea mai puternică economie din Europa de Est, după Polonia.
Achizițiile de locuințe, între utilizatori finali și investitori
În anul ce ne stă înainte, este de așteptat, totuși, ca nivelul încă ridicat al inflației să afecteze în continuare sectorul construcțiilor, atât din perspectiva dezvoltatorilor, cât și din cea a clienților finali. Astfel, piața locală va resimți, și în 2023, efectele diminuării puterii de cumpărare a românilor, care vor reacționa la majorarea cheltuielilor curente printr-o precauție sporită față de achiziția unor bunuri de folosință îndelungată, inclusiv locuințe. Impactul inflației este amplificat, desigur, de majorarea costurilor de creditare, în condițiile în care cumpărătorii români sunt, în bună parte, dependenți de finanțare bancară, cel puțin când vine vorba de achiziția unei locuințe pentru uzul propriu.
O supapă importantă pentru tranzacțiile imobiliare de pe piața locală – și, implicit, pentru construcțiile rezidențiale – este reprezentată, însă, de cererea robustă venită din partea investitorilor, fie ei privați sau instituționali, care se află în căutarea unor soluții relativ sigure de plasament al capitalului, în încercarea de a contracara efectele inflației. În acest context, este de așteptat ca interesul pentru construcții și achiziții imobiliare să se mențină la un nivel satisfăcător în anul ce urmează, chiar dacă atât dezvoltatorii, cât și cumpărătorii vor fi semnificativ mai precauți decât în anii trecuți, rămânând sensibili la schimbările survenite în contextul politic global.
Prețurile locuințelor și noile dezvoltări imobiliare
Într-o variantă pozitivă, așadar, piața de construcții locală va avea de navigat „doar” criza energetică și inflația ridicată, cu mențiunea că acestea sunt provocări pentru care România se arată, totuși, mai bine pregătită să le facă față decât alte țări din regiune. Acești doi factori sunt de natură să alimenteze în continuare trendul ascendent al prețurilor locuințelor și altor active imobiliare – trend ce va fi, însă, contrabalansat parțial de recalibrarea raportului cerere-ofertă pe acest segment.
În ceea ce privește dezvoltările de proiecte imobiliare în 2023, și jucătorii din domeniu au, per ansamblu, o perspectivă relativ optimistă. Astfel, la Brisk Group, lider pe piața locală de servicii de consultanță în construcții, estimăm că interesul pentru demararea de noi proiecte se va menține, chiar dacă investitorii se vor arăta mai precauți, pe fondul provocărilor politico-economice globale. În plus, dată fiind presiunea fără precedent asupra costurilor de operare a unui business, indiferent de domeniul de activitate, atenția acordată eficientizării planificării și dezvoltării unui concept imobiliar va crește exponențial, la fel ca și concentrarea pe sustenabilitate. În contextul unei piețe marcate de asemenea provocări la nivel global, livrarea unor active imobiliare de calitate sporită, care să respecte întru totul cerințele așa-numitei ‛green agenda’, devine primordială.
Fondat în anul 2016 Brisk Group a cunoscut, pe tot parcursul existenței sale, un proces de creștere susținută, devenind, în scurt timp, lider pe piața locală a consultanței în construcții. În prezent, pe lângă sediul central, din București, compania deține și operează două birouri cu activitate în afara țării – unul în Londra, iar celălalt în Chișinău –, cu ajutorul unei echipe formate din peste 70 de specialiști. Profesionalismul și performanțele Brisk Group au fost recunoscute, de-a lungul timpului, printr-o serie de premii. Printre acestea se numără titlul de Award Winner acordat la categoria Consultanță a prestigioasei competiții European Property Awards în 2021, ce a venit ca o confirmare a serviciilor de top oferite în domeniul managementului de proiect, inclusiv al costurilor și al procesului de construcție. De asemenea, în toamna lui 2022 compania a fost desemnată Project, Construction and Cost Management Firm of the Year, de către Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB).
