Antreprenorul timișorean Ovidiu Șandor, care anul trecut a vândut fraților Pavăl de la Dedeman complexul de birouri The Office într-o tranzacție record pentru piața clujeană, caută terenuri în orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu sau Oradea, pentru ca, odată definitivat proiectul mixt ISHO, la care lucrează acum, să înceapă o nouă construcție.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Planurile și proiectele pregătite de marii jucători de pe piața imobiliară vor fi anunțate la conferința Profit.ro, pentru care detalii pot fi aflate AICI
După ce în 2012 a încheiat o tranzacție imobiliară care l-a propulsat în rândul milionarilor României, prin vânzarea unui complex de birouri din Timișoara către fondul sud-african New Europe Property Investments (NEPI) pentru circa 90 milioane de euro, anul trecut, Ovidiu Șandor a fost implicat, alături de NEPI Rockcastle, în cea mai mare tranzacție din Cluj-Napoca, prin vânzarea complexului de birouri The Office către frații Pavăl, proprietarii Dedeman, la un preț de 129 milioane de euro.
Pe măsură ce avansează cu lucrările la cel mai mare proiect dezvoltat de el până acum, antreprenorul se gândește deja la următoarea țintă. Proiectul ISHO din Timișoara, aflat în plină dezvoltare, implică o investiție totală estimată la 130 milioane euro și constă într-o clădire de birouri, un hotel Radisson Blu și un cartier rezidențial cu 1.000 de apartamente. Recent, centrul IT al companiei germane Dräxlmaier a închiriat un spațiu de birouri în noua clădire ISHO Offices.
„Noi lucrăm, de obicei, în paralel cu două proiecte. Când un proiect e în construcție, cum e acum ISHO, urmărim să setăm deja următorul proiect, care înseamnă achiziția terenului, autorizarea, finanțarea, astfel încât la finalizarea proiectului curent să putem demara imediat lucrările de construcții. Căutăm proiecte cu o dimensiune minimă. ISHO e un proiect excepțional de mare pentru un oraș ca Timișoara și nu se mai pot găsi ușor astfel de amplasamente. Analizăm terenuri de peste 10-20.000 de metri pătrați“, a declarat Ovidiu Șandor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ținta sa sunt orașele unde există o cerere considerabilă pentru spații de birouri, locuințe sau hoteluri. Deși nu mai exclude Bucureștiul, cum o făcea în trecut, încă nu caută activ oportunități de achiziții în Capitală, ci în orașe cu o dezvoltare dinamică precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și are un interes aparte pentru orașe de talie mai mică de genul Sibiu și Oradea.
Modelul său de afaceri presupune dezvoltarea și vânzarea produselor pe care le construiește. Astfel, Șandor spune că au existat tatonări din partea unor investitori interesați de achiziția componentei de birouri a proiectului ISHO, însă, deocamdată, nu este interesat de vânzare.
„Tendința de comprimare a randamentelor investiționale (care presupune o scumpire a proprietăților, n.red.) va continua, chiar dacă nu spectaculos de repede. Cred că în piață sunt mulți bani care caută un plasament atractiv. România, din păcate, nu are o imagine externă foarte bună, dar multe proiecte locale sunt atractive ca investiție“, spune omul de afaceri.
El consideră că fondurile autohtone ar trebui direcționate cât mai curând spre investiții imobiliare și că este important ca piața imobiliară să atragă și jucătorii locali de tipul fraților Pavăl, dar și fonduri de pensii și fonduri ale băncilor comerciale din România.
„Investițiile imobiliare din România nu ar trebui să depindă doar de marii jucători internaționali. E sănătos pentru piață să avem și jucători care investesc pe termen lung și nu cu o abordare speculativă. Acest gen de investiții poate aduce un plus de stabilitate în momente în care alți jucători se pot speria și vor să iasă din piețe cu un risc perceput ridicat. Jucătorii români sunt foarte importanți pe termen mediu și lung, inclusiv pentru piața imobiliară“, a concluzionat Șandor.
Numărul tranzacțiilor imobiliare a revenit pe creștere în iulie 2019, după ce a scăzut 12 luni consecutive, din iulie 2018 în iunie 2019, cu procente cuprinse între 7% și 35% an la an, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Anul trecut au fost încheiate circa 540.000 de tranzacții, cu 4,1% mai puține decât în 2018. Prima lună din acest an a început în creștere, cu peste 35.000 de contracte de vânzare-cumpărare semnate, un avans de 14,6% comparativ cu aceeași lună din 2019.
