Antreprenorul elvețian de origine greacă Jean Valvis (70 de ani), fondatorul brandurilor Aqua Carpatica (apă minerală) și Domeniile Sâmburești (vin), a inițiat procedurile în vederea demolării halelor degradate ale fostei ferme de iepuri din Balotești, la liziera Pădurii Săftica, iar în loc s-ar putea construi locuințe, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Jean Valvis și familia sa au devenit proprietarii Institutului de Cercetări și Producție pentru Păsari și Animale Mici Balotești (ICPPAM) în martie 2004, printr-un contract de vânzare-cumpărare semnat de președintele Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) de atunci, Ovidiu Mușetescu.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Prin acest contract, familia Valvis a preluat de la statul român 6 ferme din Săftica, Tâncăbești și Balotești și un abator din Chitila, care dețineau terenuri cu o suprafață cumulată de circa 60 de hectare, la un preț de 5,45 miliarde de lei, echivalentul a circa 130.000 de euro, după cum nota presa vremii.
Capacitatea fermelor institutului era, în anii `80, de 51.000 capete tineret și de 62.000 capete adult.
Producția de ouă obținută de la găini adulte se valorifica prin stația de incubație proprie, pentru repopularea fermelor de reproducție din țară, cu pui de o zi. În medie se difuzau un milion pui de o zi pe an. Producția maximă de pui difuzați a fost de 14 milioane/an, se arată în documentele analizate de Profit.ro.
Ca parte a procesului de modernizare prin care a trecut ICPPAM în anii `80 s-au abordat cercetări și în domeniul creșterii iepurilor. Astfel, s-a constituit ferma de iepuri, denumită ferma 6 din Săftica, formată din două module a 4 hale cu o capacitate de 1.000 de iepuri/hală. Inițial au fost importate 4 linii pure, ce urmau să fie folosite în programele de hibridare și ameliorare. Pe lângă programele de ameliorare s-au desfășurat cercetări tehnologice privind studierea microclimatului în halele de iepuri.
Fosta fermă 6 ocupă astăzi o suprafață de circa 7,7 hectare de teren amplasat chiar la liziera Pădurii Săftica. Circa 4,7 hectare de teren sunt notate în cadastru drept curți construcții, iar 2,9 hectare este teren arabil.
Planul lui Jean Valvis este să curețe terenul de cele 8 hale, o anexă, un depozit, o centrală termică și o magazie din lemn rămase în paragină.
„Construcțiile aflate pe amplasament sunt de tip zootehnic/industrial și în stare avansată de degradare, cu structură de rezistență, acoperișurile și zidăriile deteriorate, transformarea acestora în clădiri funcționale neputând fi realizată. Beneficiarul execută prezenta investiție, în acest stadiu al proiectului, în vederea eliminării riscurilor determinate de construcțiile deteriorate și, totodată, în vederea stingerii valorilor fiscale de impunere ca urmare a radierii construcțiilor din cărțile funciare“, se arată în documentul înaintat autorităților în vederea demolării clădirilor.
Destinația admisă în Planul Urbanistic General al comunei Balotești pentru acest teren este de locuințe și funcțiuni complementare locuirii.
Întrebați de Profit.ro despre planurile pentru acest teren, Jean Valvis și reprezentanții institutului de cercetare nu au răspuns până la publicarea acestui articol.
Recent, domeniul principal de activitate al ICPPAM a fost schimbat din creșterea animalelor în închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii și s-au adăugat noi activități secundare, precum dezvoltarea imobiliară.
Activitățile de producție ale institutului au fost încetinite până la sistare, din varii motive, începînd cu anul 2004, când statul și-a vândut participația, se arată în documentul citat.
„În perioada ce a trecut până în prezent, nu au mai fost făcute investiții în întreținerea și consolidarea construcțiilor și a împrejmuirilor. Intemperiile, vegetația și vandalismul au degradat clădirile, acestea având acoperișurile, structura de rezistență și închiderile extrem de degradate. De asemenea, împrejmuirile au fost rupte, deteriorate și/sau furate pe porțiuni foarte mari. Construcțiile, împreună cu instalațiile aferente și construcțiile anexe, sunt în stadiu de degradare avansat și neutilizabile din punct de vedere tehnic“, notează autorii documentului verificat de Profit.ro.
Jean Valvis a făcut două exituri importante în 2002, când a vândut producătorul de apă minerală Dorna Apemin companiei Coca-Cola, într-o tranzacție estimată la 40 de milioane de euro, și în 2008, când a vândut Dorna Lactate, care deține brandul LaDorna, către grupul francez Lactalis. De asemenea, în 2022, Valvis a vândut 20% din acțiunile Carpathian Springs, producătorul Aqua Carpatica, grupului american PepsiCo.
Istoria ICPPAM
Anul 1981 a produs schimbări în activitatea de cercetare în toate institutele de cercetări zootehnice, după vizita fulger a lui Nicolae Ceaușescu din 22 aprilie împreună cu Ministrul Agriculturii, Angelo Miculescu, și inginerul Stan Târlea, director general al Centralei Avicole.
Angelo Miculescu a informat că institutul dispune de efective de selecție puține, care, deși sunt valoroase, nu pot asigura popularea marilor ferme avicole existente. După câteva zile s-a procedat la schimbarea directorului Mihail Ștefănescu cu Grigore Muscalu, specialist format în străinătate, cu pregătire în ameliorarea păsărilor.
El a construit ferme de selecție în Avicola Tărtășești, ulterior Centrul de Selecție și Ameliorare rase grele din Centrala Avicolă. Denumirea stațiunii s-a schimbat în același an și a devenit Institutul de Cercetare și Producție pentru Păsări și Animale Mici Balotești (I.C.P.P.A.M.).
Toate institutele zootehnice au fost obligate să dezvolte un sector de producție care să asigure finanțarea activității de cercetare. Institutul a fost reorganizat, a dispus de mai mulți bani, s-a lărgit baza de cecetare prin dotarea laboratoarelor, iar personalul de cercetare a fost sprijinit să efectueze vizite de documentare în străinătate.
Directorul institutului, Grigore Muscalu, a preluat conducerea programului de ameliorare la găini rase grele. Pentru a putea desfășura programul, a construit o nouă bază de cercetare, formată din 18 hale și o stație de incubație modernă (fermele 2 și 3 din Balotești). Scopul construirii acestei noi platforme de cercetare a fost acela de a putea face reproducția raselor grele la nivel de părinți și bunici, în vederea producerii materialului biologic, necesar fermelor de producție din țară.
După anul 1989, odată cu desființarea Centralei Avicole, institutul a fost tratat ca societate comercială, deși Hotărârile de Guvern 1284/08.10.1990 și 100/1991 precizau că institutul își va păstra statutul de cercetare.
