În fața provocărilor schimbării continue, Europa își reinventează orașele prin proiecte ample menite să transforme zone abandonate în locuri vibrante și funcționale
De-a lungul istoriei, Europa a trecut prin nenumărate transformări, iar orașele sale au fost nevoite să se adapteze în permanență. În ultimele secole, ritmul schimbării a accelerat, lăsând în urmă spații urbane dezafectate, a căror regenerare este vitală. Orașele s-au schimbat dintotdeauna în funcție de cerințele sociale, culturale și economice în continuă dezvoltare. De la nord la sud, de la vest la est, proiectele de regenerare urbană sunt o prezență constantă și aduc un suflu nou continentului. Vechi situri industriale care fragmentează orașele sunt readuse la viață și integrate în țesutul urban prin proiecte vizionare, care pun accent pe verde, pe sustenabilitate și arhitectură avangardistă. De altfel, tendințele actuale din regenerarea urbană reflectă necesitatea unor orașe mai funcționale, durabile și adaptate nevoilor în schimbare ale societății moderne.
„Orașele contemporane, mai ales smart cities, așadar cele care au dezvoltat mecanisme de introspecție și autoreglare bazate pe culegerea și interpretarea de date, ale căror concluzii sunt reintroduse în managementul orașului drept corecții din mers, sunt organisme pluricentrice, care, pentru a evolua, trebuie să aibă la bază, între diferiții săi actori, mecanisme instituționalizate de negociere, care să producă rezultate satisfăcătoare pentru toate părțile implicate. Exceptând cazul orașelor de plan prestabilit, construite de la zero, precum Brasilia (Brazilia), Astana (Kazahstan) sau, acum, Neom (Arabia Saudită), orașele cresc neuniform în timp și au un aspect de patchwork (“peticit”). În acest peisaj inegal distribuit, este esențial ca interesul public să primeze pentru a avea maximum posibil de confort și echipament urban, accesibile tuturor”, explică Prof. dr. arhitect Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pornind de la aceste observații, am făcut un tur virtual prin Europa pentru a afla care sunt cele mai interesante proiecte gândite să remodeleze orașele. Regenerarea urbană a cuprins Estonia, Letonia, Germania, Danemarca, Spania, Polonia, Ungaria, Italia, Cehia, Slovacia și, nu în ultimul rând, România.
Aflați detalii despre unele dintre cele mai interesante idei implementate deja sau în derulare parcurgând harta interactivă care a rezultat din demersul nostru pentru a vedea cum se redefinesc peisajele urbane și cum iau naștere orașele vii, sustenabile și durabile.
Redesenarea vechilor spații industriale
În prezent, siturile industriale abandonate, cunoscute și sub numele de brownfields, sunt spațiile urbane cu cea mai mare nevoie de remodelare. Platformele construite pentru activități industriale învechite, incapabile să facă față cerințelor noilor industrii, au devenit ruine ale trecutului. Proiectele de regenerare urbană sunt un instrument esențial pentru revitalizarea acestor spații, unul dintre principalele lor obiective fiind să redea comunității aceste părți de oraș. Un astfel de demers este propus la Cluj pentru fosta platformă de la Carbochim, de exemplu, unde Iulius vrea sa deschidă un spațiu de 14 hectare pentru locuitori, printr-un proiect care să răspundă tendințelor actuale în urbanism, cu spații verzi, două clădiri de patrimoniu păstrate pentru funcțiuni culturale, soluții de integrare în infrastructura orașului și de conectare cu râul Someș. Toate în completarea unor funcțiuni comerciale, de office și rezindențiale, care să justifice investiția. Proiectele de regenerare urbană se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Prin transformarea și modernizarea spațiilor urbane se creează medii mai plăcute și mai sigure, cu noi funcționalități. Investițiile în infrastructură, locuințe și facilități comerciale generează locuri de muncă și atrag noi investitori, astfel că proiectele contribuie în mod semnificativ la creșterea economică a orașelor. Totodată, regenerarea urbană promovează sustenabilitatea mediului urban, punând accent pe dezvoltarea durabilă, reducerea emisiilor de carbon și crearea de spații verzi.
Există câteva tendințe care se regăsesc în majoritatea proiectelor de regenerare urbană din Europa. Una dintre cele mai răspândite este dezvoltarea proiectelor mixed-use pe baza principiilor Orașului de 15 minute, care îmbină locuințe, spații comerciale, culturale și recreative, promovând mobilitatea urbană și coeziunea socială și transformând orașele în destinații atractive.
Conectivitate urbană inteligentă și mobilitate alternativă, modelul danez
Îmbunătățirea infrastructurii de mobilitate este o prioritate pentru multe dintre proiectele europene, care integrează în planificarea lor urbană piste pentru biciclete, promenade, transport public eficient, dar și noi artere rutiere și drumuri publice. Un exemplu reprezentativ se găsește în Copenhaga, unde CPH City & Port Development dezvoltă un district nou al orașului care va fi legat de centru printr-o linie de metrou dedicată, o rețea de piste pentru biciclete și artere noi de circulație. Noul district se numește Nordhavn și se va întinde pe o suprafață de 360 de hectare, luând forma unui arhipelag urban.
O altă tendință larg răspândită în proiectele de regenerare urbană este amenajarea de spații publice verzi, care să contribuie la sănătatea și bunăstarea comunității. Parcurile, grădinile și promenadele oferă locuitorilor o oază de natură în mijlocul agitației urbane, perfectă pentru recreere și socializare. Proiectul Palas din Iași integrează peste 5 hectare de spații verzi sub forma unei grădini special gândite pentru a pune în valoare Palatul Culturii. Aproximativ 1.000 de copaci și 50.000 de arbuști au fost aduși din Italia și aclimatizați pentru a crea un tablou deosebit.
Majoritatea proiectelor de regenerare urbană pun accent pe sustenabilitate. De la construirea clădirilor cu certificare energetică înaltă și integrarea surselor regenerabile de energie, la implementarea conceptelor de economie circulară și minimizarea amprentei de carbon. În Brno, Cehia, CPI Property Group dezvoltă proiectul Nová Zbrojovka, un cartier nou pe malul râului Svitava, în care acoperișurile verzi vor fi dotate cu panouri fotovoltaice ce vor acoperi peste o treime din consumul energetic al complexului, iar toate spațiile comerciale vor respecta standardele europene de business sustenabil. Un alt exemplu este The Flow Building din Praga, certificată de BREEAM cu Green Building Certification, un proiect cu funcțiuni mixte care include 15.000 mp de spații office și 7.000 mp retail.
Restaurarea patrimoniului cultural, în mare vogă. Studii de caz – Poznan și Tallinn
O tendință tot mai întâlnită în regenerarea urbană este restaurarea și conservarea patrimoniului cultural aflat pe terenurile proiectelor. În acest fel, se păstrează identitatea culturală a spațiului și se adaugă un element de autenticitate noului peisaj urban. Chiar proiectul pe care Iulius îl propune la Cluj pe fosta platformă industrială Carbochim, în urma efectuării unor studii istorice, presupune integrarea a două clădiri cu valoare ambientală și de patrimoniu industrial convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale.
Reabilitarea unei zone industriale și transformarea într-un centru comunitar vibrant este tema unui proiect interesant proiectat să se desfășoare în mai multe etape la Poznan, în Polonia. Fosta fabrică de îmbrăcăminte Modena se transformă într-un cartier modern, verde, care va include funcțiuni de rezidențial, office și retail, situat chiar în centrul orașului. Proiectul semnat de Cordia va avea suprafața de 21.000 mp.
La Tallinn, în Estonia, situl unei foste fabrici care producea vagoane pentru fost spațiu sovietic, este astăzi una dintre cele mai populare zone ale orașului datorită parcului tehnologic Ülemiste City, cu funcțiuni de retail și office, care se întinde pe 36 de hectare și integrează Universitatea pentru științe aplicate și antreprenoriat și o grădiniță.
Parteneriate public – privat: modelul HafenCity, Hamburg
Proiectele de regenerare urbană necesită o colaborare eficientă între autoritățile publice și investitorii privați pentru a asigura succesul și durabilitatea lor pe termen lung. Multe dintre aceste proiecte au la bază parteneriate public-privat. În Hamburg, de exemplu, din totalul investiției în HafenCity, 10 miliarde de euro sunt investiții private, în timp ce 3 miliarde de euro provin din bani publici, în cea mai mare parte finanțați din fondul special de active provenite din vânzarea de terenuri în HafenCity. Proiectul, o investiție de 13 miliarde de euro aflată în derulare, include apartamente, birouri, dar și restaurante și cafenele. Atmosfera vibrantă este însuflețită de prezența în zonă a sălii de concerte Elbphilharmonie, de pe malul râului Elba.
Și proiectul Nuevo Norte din Madrid, care revitalizează o fostă zonă feroviară, are la bază un parteneriat public-privat. Proiectul promite locuințe accesibile, deoarece 62% din cele 2.600 de apartamente vor fi proprietatea statului, care promovează politici de locuire accesibilă. Vor fi integrate funcțiuni de retail, office și entertainment, precum și un parc generos, care va acoperi vechile căi ferate și care va deveni o nouă ancoră verde în peisajul urban.
La Iași, o colaborare dintre mediul public și cel privat este ansamblul Palas, ridicat parțial pe un teren al administrației locale, pentru care dezvoltatorul achită taxă anuală de utilizare. În cazul Iașului, beneficiile parteneriatului trec mult peste sumele directe virate bugetului local, pentru că orașul s-a impus drept unul dintre cele mai dinamice și atractive poluri de business, mai ales din sfera tech, una dintre industriile cu valoare adăugată, în centrul orașului activând 70 de companii și 14.000 de angajați.
La Bratislava, pe malul Dunării, se află în derulare o investiție majoră, de 650 de milioane de euro, și care va avea ca rezultat un oraș de 15 minute, cu 3.000 de rezidenți și 40.000 de angajați în spațiile office și serviciile conexe – cafenele, restaurante, magazine. În premieră în oraș aici va fi ridicat un zgârie nori, iar malul Dunării va fi amenajat cu o promenadă de 25.000 mp.
Problema locuirii – soluții occidentale
“Societățile dezvoltate discută și reformulează problemele legate de locuire cu o ritmicitate pe care o sugerează însăși schimbarea la față - extrem de rapidă - a acestora. Dăm numai câteva exemple: în Franța, politica de locuire se bazează pe o foarte complexă componentă de cercetare, sprijinită și bogat subvenționată de guvern. În ultimii zece ani, această politică s-a reorientat către reabilitarea ansamblurilor noi de locuit cu probleme (similare din unele puncte de vedere cu ale noastre) și către găsirea unor alternative de densitate la locuirea plurifamilială sau colectivă, care să stimuleze convivialitatea la nivelul vecinătății și care să "se ofere aproprierii de către locuitori". În Marea Britanie se discută anual, în cadrul unei competiții naționale, locuirea în ansamblul fațetelor sale, iar expozițiile acestor concursuri se dovedesc seminare pentru dezvoltarea ulterioară a orașelor și zonelor lor de locuit. Revistele americane dedică numere întregi în fiecare an arhitecturii de locuințe”, a expus Prof. dr. arhitect Augustin Ioan felul în care țările dezvoltate abordează problema locuirii.
