Constructorii angajați, în ultimii șase ani, în proiecte majore de infrastructură, susținute din fonduri europene, pot cere statului ajustarea prețurilor la care au fost semnate contractele, ca urmare a creșterii alerte a costurilor de construcție în România din ultimii ani. Cei mai mulți bani pot fi obținuți din proiectele a căror valoare a fost estimată pe baza prețurilor din 2015.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Perspectiva în imobiliare și proiectele pregătite în criză vor fi anunțate la conferința care urmează să fie organizată de Profit.ro și pentru care detalii pot fi văzute AICI. Conferința va fi transmisă în direct și pe Profit TV
Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o hotărâre privind metodologia de ajustare a prețurilor pentru proiectele de infrastructură finanțate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, dată de la care constructorii au la dispoziție maximum 6 luni pentru a cere autorității de management creșterea valorilor din contracte.
Devizele semnate pe baza unor prețuri din 2017 sau anterior, în cazul cărora, la sfârșitul anului trecut, valoarea plăților aferente contractelor de lucrări reprezintă sub 15% din valoarea proiectului, pot obține cele mai mari creșteri de prețuri. Costul proiectelor din această categorie va fi actualizat la nivelul prețurilor din 2019 conform grilei de mai jos.
De asemenea, pot fi recalculate și rezervele de ajustare a prețurilor pentru anii 2020-2023. Coeficienții de creștere a costurilor se bazează pe datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză și variază între 8% și 26%.
„Am avut, recent, niște întâlniri la Ministerul Fondurilor Europene pe această temă și am susținut foarte mult ajustarea prețului contractului, pentru că este necesară. Constructorul, când participă la o licitație, își asumă niște variații de prețuri. El ia în calcul, inspirându-se din statistici, evaluări, prognoze, posibila inflație ce poate apărea pe perioada de execuție a contractului, atunci când realizează oferta. Dacă apar contestații sau amânări, termenul de începere a lucrărilor poate fi prelungit. Legea spune că dacă prețul manoperei a crescut ca efect al unei legi atunci creșterea se reflectă în contract. Dar dacă apar creșteri de costuri din alte motive atunci constructorul rămâne cu niște diferențe pe care nu le poate acoperi. Dacă a depășit inflația preconizată, cota de cheltuieli indirecte și cota de profit, atunci firmei îi rămâne doar falimentul. Sunt creșteri de costuri care nu i se datorează constructorului. Concret, autostrada Târgu Mureș – Ungheni a fost licitată după prețuri din 2014-2015 și abia acum a ajuns la semnarea contractului“, a declarat, pentru Profit.ro, Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Constructorii care vor să obțină ajustările de costuri trebuie să prezinte o cerere de finanțare revizuită, o analiză cost-beneficiu revizuită, alte documente revizuite (cum ar fi planul tarifar) și documentul consemnând modificările efecutate.
În cazul proiectelor bazate pe un deviz estimat pe baza prețurilor din 2018 sau ulterior sau care sunt într-un stadiu avansat de implementare pot realiza o estimare a necesarului de ajustare de la caz la caz.
Iftime mai susține că ar trebui, însă, puse și niște bariere care să preîntâmpine abuzuri. „Sunt firme vânătoare de situații speculative și care pot duce o idee bună într-o direcție greșită. Aceste firme sublicitează și dacă știu că au posibilitatea ca ulterior să își corecteze prețurile, procedura ar lăsa loc la abuzuri“, spune reprezentantul FPSC.
