Principalul impact al OUG 114 în sectorul construcțiilor, la un an de la adoptarea actului normativ, a fost intrarea în legalitate a angajatorilor care lucrau cu muncitori "la negru și la gri", situație care a condus la creșterea încasărilor bugetare cu 30%, a spus, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro, Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Ea arată însă că statul ar trebui să stabilească anumite obligații pentru muncitori străini care, odată aduși în România, pot pleca să lucreze pe bani mai mulți la un alt angajator care nu și-a asumat costul emigrării, și atenționează asupra faptului că, în construcții, învățământul dual nu funcționează.
Conferința, transmisă în direct la Profit TV, este organizată în parteneriat cu Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
„Am primit niște facilități fiscale. Știți care a fost rezultatul după un an? În septembrie 2019, aveam circa 70.000 de contracte noi înregistrate la Inspecția Muncii și bănuiesc că până la sfârșitul anului s-au făcut 100.000. Asta nu înseamnă că au venit atâția muncitori străini, ci am adus în legalitate niște muncitori care lucrau «la negru sau la gri». Au crescut încasările la buget cu 30% și asta nu pentru că a crescut industria formidabil, ci pentru că au intrat în legalitate acei angajatori care lucrau la negru sau la gri. Reglementarea e foarte necesară, mai ales pentru românul care nu a ajuns la nivelul de înțelegere și asumare al neamțului“, a spus Iftime.
OUG 114 declară sectorul construcțiilor ca fiind o prioritate de importantă națională pentru economie în următorul deceniu și oferă o serie de facilități fiscale în sprijinul său. Ordonanța a crescut salariul net al unui angajat în construcții cu până la 35%, în timp ce salariul minim a ajuns la 3.000 de lei, o majorare de circa 30% față de alte sectoare economice. La această creștere a contribuit acordarea unei reduceri de impozit pe venit, de contribuții de sănătate și de anumite contribuții sociale.
Numărul mediu de salariați din sectorul construcțiilor se ridică la circa 390.000 de persoane. Spre comparație, în anul de vârf 2008, pe această piață lucrau peste 410.000 de muncitori.
Potrivit lui Iftime, în sectorul construcțiilor lucrează circa 10.000 de muncitori din Asia, al căror cost este de aproximativ 1.200 de euro. Ea consideră că statul ar trebui să stabilească niște obligații pentru acești muncitori, care, odată aduși în România, pot pleca să lucreze pe bani mai mulți la un alt angajator care nu și-a asumat costul emigrării.
Iftime mai atrage atenția asupra faptului că, în construcții, învățământul dual nu funcționează.
„A fost încercat, testat și nu funcționează, pentru că absolventul pleacă în altă parte nu pentru 50 de euro în plus, ca în turism, ci pentru 50 de lei. O firmă din federația noastră a strâns 25 de tineri cărora le-a asigurat burse, material didactic și loc de practică pe șantier, cu toate obligațiile legate de sănătate și securitate în muncă. Din 25 de tineri au absolvit 12, iar în firmă au rămas doi. Imediat ce au terminat cursurile, restul au plecat din țară“, a exemplificat reprezentanta FPSC.
Compania de construcții CON-A a trecut printr-o astfel de situație. A demarat un program de învățământ profesional dual în 2014, de pe urma căruia a ieșit prima promoție de absolvenți în 2017. Rezultatele acestui demers, motivat de o criză acută de personal, a fost total neașteptat pentru proprietarul firmei. Cei mai mulți dintre elevii care au beneficiat de facilitățile acestui program au ales să intre în șomaj, iar alții s-au reorientate către alte domenii.
