Sunt proprietăți asociate cu decese sau evenimente violente.
Au devenit active pe care puțini îndrăznesc să le atingă într-un ecosistem în care „feng shui”-ul și încrederea au la fel de multă influență ca și deciziile Rezervei Federale americane, arată Agerpres.
O casă de lux a pierdut 30-40% din valoare după moartea unei menajere
Cel mai recent caz a fost moartea unei lucrătoare domestice filipineze într-o vilă evaluată la 560 de milioane de dolari Hong Kong (aproximativ 62 de milioane de euro), deținută de magnatul Zhang Songqiao, în The Peak, cea mai exclusivistă enclavă a orașului.
Experții din industria imobiliară estimează că această proprietatea a pierdut între 30% și 40% din valoare în comparație cu reședințe similare, o ajustare care pe orice altă piață s-ar explica prin ratele dobânzilor sau lichiditate, dar aici se datorează factorilor culturali și percepțiilor sociale.
În feng shui, o locuință în care a avut loc o moarte violentă este considerată un spațiu cu energie perturbată, iar această credință continuă să influențeze deciziile de cumpărare.
„Străinii tind să nu fie impresionați”
„Aceste tipuri de decese generează o stigmatizare care afectează cumpărătorii și chiriașii în mod diferit, în funcție de profilul lor”, a explicat Natalie Leslie, consultant la agenția imobiliară Home’R’Us.
„Străinii tind să nu fie impresionați, deși recunosc dificultatea revânzării viitoare. Unii sunt dispuși să cumpere proprietăți unde au avut loc tragedii dacă există o reducere suficientă, știind că apoi vor putea să le revândă doar unui alt străin”, a declarat Natalie Leslie.
Pe piața închirierilor, decalajul cultural este și mai vizibil. „Occidentalii nu ridică obiecții, în timp ce locuitorii de origine chineză refuză chiar și să viziteze un apartament cu un astfel de istoric, excluzând întregul etaj”, a adăugat Leslie.
Vânzarea unui „hongza” poate dura de două ori mai mult
Reglementările din Hong Kong impun agenților imobiliari să dezvăluie orice cunoștință despre decesele de la proprietate, adăugând un nivel de sensibilitate afacerii. Când au dubii, cumpărătorii comandă adesea o căutare în Registrul Proprietății, care înregistrează decesele la fiecare adresă.
Unii brokeri aleg să evidențieze îmbunătățirile structurale, sustenabilitatea sau designul și să vizeze vânzările către clienții internaționali. „Cheia este să oferim context: să informăm fără a dramatiza. Vânzarea unui „hongza” poate dura de două ori mai mult , dar la prețul corect, își va găsi un cumpărător”, a declarat pentru EFE un alt agent imobiliar sub protecția anonimatului.
În termeni financiari, „hongza” reprezintă un paradox: în timp ce cumpărătorii locali le evită, investitorii străini și fondurile oportuniste văd în ele o oportunitate de profit.
Noua generație începe să gândească altfel
În comunitatea locală, influența familiei menține prudența vie. „Mulți tineri educați în afara Asiei manifestă mai puțină teamă, dar părinții au încă un cuvânt de spus în decizia finală”, explică Leslie.
Expatriații sunt singurul grup dispus să cumpere aceste case la prețuri reduse, iar creșterea numărului de rezidenți străini creează „o piață paralelă hongza cu lichiditate în creștere, deși limitată la segmentul non-asiatic”.
Noile generații educate în străinătate prioritizează factorii obiectivi precum locația, întreținerea și potențialul de apreciere, ceea ce începe să modifice comportamentul pieței.
Chiar și așa, repercusiunile financiare persistă. „Băncile sau asigurătorii pot respinge un împrumut dacă proprietatea apare în bazele de date legate de decese, deoarece lichiditatea sa viitoare este incertă”, avertizează Leslie.
