Angajații vor lucra în continuare, în medie, 1-2 zile pe săptămână de acasă, însă rata de adoptare a acestui tip de lucru va depinde de geografie, de sector și de rolul fiecărui angajat în companie. În urma pandemiei va exista o inevitabilă corecție pe termen scurt a spațiului de birou în urma impactul economic asupra activității companiilor. Posibilitatea de a lucra de acasă va fi o componentă integrată a modului de muncă, cu beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Se speră că dezvoltarea modului de lucru de acasă nu va echivala cu o cerere mai mică de spații de birouri, arată un studiu realizat de JLL, care identifică patru elemente cheie care vor juca un rol important în definirea spațiilor de birouri în viitor: lucrul din afara biroului, designul biroului, tehnologia și modalitățile de deplasare la birou.
Cererea pentru spații de birouri este intrinsec legată de economie; în general într-o criză, cererea de birouri scade odată cu scăderea nivelului ocupării forței de muncă și trecerea corporațiilor la starea de conservare a cash-ului.
Pandemia globală ne-a împins fără îndoială într-o recesiune globală și, pe termen scurt, acest lucru va avea un impact direct asupra cerereii de birouri. În orice caz, având în vedere succesul lucrului de acasă, se ridică întrebarea dacă pe termen lung acesta va fi catalizatorul pentru „sfârșitul” biroului?, se arată în studiu.
Aceasta însă nu este o ecuație simplă pentru că o creștere a ponderii lucrului de acasă nu este echivalentă cu scăderea cererii pentru spații de birouri.
Sunt o multitudine de alți factori care trebuie examinați, inclusiv cei legați de densitatea spațiilor, de randamentul financiar, de productivitate și de tehnologie.
”Discuția privind influența creșterii ponderii lucrului de acasă asupra cererii spațiilor de birouri este în acest moment mult prea simplistă. Determinarea evoluției cererii de birouri în viitor este mult mai complex cu o multitudine de factori care trebuie luați în considerare. Printre aceștia amintim nivelul de ocupare al forței de muncă, situația sistemului public de sănătate, reguli impuse de Guvern, costul imobiliar vs costul talentelor, noua legislație, tehnologie, creștere economică, nevoile privind inovarea, cultura organizațională, trendurile privind amenajarea spațiilor de birouri etc.”, a declarat Marius Șcuta, Head of Tenant Representation and Office Agency JLL Romania.
Înainte de a examina acești factori, merită însă să facem un pas înapoi pentru a privi funcția și scopul biroului atât pentru angajator, cât și pentru angajat.
Din perpectiva chiriașilor, birourile oferă un spațiu fizic pentru a aduce oamenii împreună pentru a-și coordona activitatea, pentru a avea randament și performanță și pentru a le stimula creativitatea.
La acestea se adaugă elementele de brand și de cultură ale unei companii, care sunt promovate prin configurarea spațiului de birouri, iar împreună joacă un rol cheie în atragerea și păstrarea talentelor.
Funcția biroului va continua să evolueze, accelerând tendințele care pun accentul pe importanța colaborării și inovării în productivitatea angajaților.
Din perspectiva angajatului, biroul oferă un loc pentru interacțiuni față în față, pe care tehnologia se luptă să le reproducă. Chiar și după succesul recent al lucrului de acasă, angajații încă afirmă că ar dori să fie la birou pentru majoritatea săptămânii.
Factori care vor modela cererea viitoare de spații de birouri
Patru factori cheie vor avea un rol major în conturarea viitorul cererii de birou atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
Lucrul din afara biroului
Există avantaje clare ale angajaților pentru munca de acasă, printre acestea, faptul că nu trebuie să se deplaseze și orele flexibile. Cu toate acestea, pentru mulți oameni locuința nu este o variantă optimă pentru lucru, având spațiu limitat, nu asigură condiții de confidențilitate și există mai mulți factori perturbatori.
În plus, angajaților le lipsește interacțiunea socială pe care o aduce viața la birou.
Menținerea productivității în afara biroului pe termen mai lung este un element care trebuie de asemenea analizat, însă cel mai probabil productivitatea este stimulată mai mult prin interacțiunile din birou.
Flexibilitatea va fi esențială pentru satisfacția angajaților și echilibrul între lucrul de la birou și munca din afara biroului se va realiza individual.
Potrivit estimărilor noastre, în medie angajații vor lucra în continuare 1-2 zile pe săptămână de acasă, însă rata de adoptarea acetui tip de lucru va depinde de geografie, de sector, de rolul fiecărui angajat în companie.
Designul biroului
Nu există nici o îndoială că pandemia a accelerat unele modificări în designul birourilor. Cea mai evidentă este densitatea spațiilor, care era pe un trend ascendent și care a trecut brusc în sens invers pentru a fi respectată distanțarea socială.
Cu toate acestea, odată ce va fi disponibil un vaccin sau un tratament eficient, este probabil să existe o mișcare înapoi către densitățile care au fost înregistrate înainte de COVID-19, dar cu toate acestea companiile vor pune pe prim plan sănătatea și bunăstarea angajaților.
Se va pune accent mai mare pe spații care permit interacțiunea față în față, întrucât spațiul de birou este regândit și reamenajat astfel încât să nu mai ofere spații individuale care sunt ocupate toată ziua.
Tehnologia
Tehnologia luată individual, este puțin probabil să aibă impact semnificativ asupra cererii generale de birouri.
Pe termen scurt, adoptarea de noi tehnologii pe de o parte va facilita lucrul de la distanță, iar pe de altă parte va asigura bunăstarea lucrătorilor și eficiența la întoarcerea lor în clădirile de birouri.
Pe termen mai lung, este de așteptat ca cererea chiriașilor să graviteze spre tehnologie, spre clădiri inteligente de birouri, care pot să ajute companiile din punct de vedere al mediului, sustenabilității, sănătătii și bunăstării angajaților.
Prin urmare, există premisele unei cereri reduse pentru clădirile de o calitate mai redusă și care nu îndeplinesc aceste cerințe.
Mijloacele de deplasare la birou
Faptul că nu trebuie să te mai deplasezi la birou este cel mai bine cotat beneficiu al lucrului de acasă și este unul dintre elementele care provoacă cea mai mare îngrijorare când vine vorba de reîntoarcerea la birou - în special orașele care depind foarte mult de transportul public.
De aceea, în aceste orașe, revenirea la birou se va face probabil mai lent. Unele orașe promovează și sprijină deplasarea pe bicicletă sau pe jos.
Piesa finală a puzzle-ului o reprezintă zonele în care se va focusa cererea de birouri. Atracțiile inerente ale orașelor din punct de vedere al oportunităților economice, al conexiunilor sociale și al calității vieții probabil vor prevala, în ciuda preocupărilor pe termen scurt privind distanțarea socială. Forțele care au transformat deja orașele înainte de COVID-19 vor continua să fie motoarele schimbărilor și să stimuleze cererii de birou - digitalizarea și automatizarea.
”În urma pandemiei, va exista o inevitabilă corecție pe termen scurt a spațiului de birou în urma impactul economic asupra activității companiilor. Posibilitatea de a lucra de acasă va fi o componentă integrată a modului de muncă, cu beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Se va pune în continuare accent pe bunăstare și pe unele ”de-densificări” (scăderea densității în birouri), împreună cu îmbunătățirea amenajării biroului care să încurajeze interacțiunea umană dificil de realizat de acasă, acestea sunt elemente care se pot schimba și care ar putea să compenseze o scădere a spațiului necesar ca urmare a creșterii lucrului de acasă”, a declarat Marius Șcuta, Head of Tenant Representation and Office Agency JLL Romania.
Spațiul de birou va continua să evolueze; biroul este departe de a se sfârși, iar ca urmare a acestei crize biroul va juca un rol mai important în bunăstarea și productivitatea companiilor.
