China a lansat o sondă pentru a colecta eșantioane de pe fața ascunsă a Lunii, o premieră mondială, care ar reprezenta o mare reușită pentru ambițiosul program spațial al acestei țări, informează AFP.
O rachetă ce a transportat în spațiu sonda Chang'e 6 a fost lansată de la Centrul spațial Wenchang de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei cu puțin timp înainte de ora locală 17Ș30 (09:30 GMT), au constatat jurnaliștii de la AFP prezenți la fața locului, arată Agerpres.
Sute de spectatori s-au reunit în proximitate, pentru a asista la cea mai recentă reușită a programului spațial chinez.
Agenția de presă China Nouă a salutat lansarea, afirmând că aceasta este "prima de acest tip din istoria explorării umane a Lunii".
"Întreaga misiune include numeroase provocări, fiecare dintre etape fiind legate între ele și reprezintă o adevărată provocare pentru nervii noștri", a spus Wang Qiong, coordonator șef adjunct al misiunii Chang'e 6.
Este cel mai recent proiect al Chinei, care, potrivit Washingtonului, ar deghiza un program spațial militar sub aparența unui program civil.
Misiunea Chang'e 6 are obiectivul de a colecta aproximativ 2 kilograme de eșantioane de pe fața ascunsă a Lunii și de a le aduce apoi pe Terra pentru a fi analizate.
Este vorba despre o misiune foarte complexă din punct de vedere tehnic, cu o durată de 53 de zile, ce constă mai ales în lansarea unei sonde spre acea emisferă a Lunii care se rămâne în permanență ascunsă față de Terra.
"Chang'e 6 va colecta pentru prima dată eșantioane de pe fața ascunsă a Lunii", a declarat Ge Ping, vicedirectorul Centrului chinez pentru explorare lunară și inginerie spațială.
În 2019, China a reușit deja să plaseze un dispozitiv pe fața ascunsă a Lunii, însă el nu a adus eșantioane pe Terra.
Sonda chineză urmează să asolizeze în imensul bazin Polul Sud-Aitken, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar. După alunizare, ea va colecta eșantioane prelevate din scoarța și rocile lunare și va desfășura experimente în zona de asolizare. Odată misiunea sa terminată, sonda chineză va reveni apoi pe Terra și va ateriza la Centrul de lansări spațiale Wenchang.
Președintele Xi Jinping a dorit să accelereze "visul spațial" al Chinei în ultimii ani. Această țară, a doua economie a lumii, a injectat miliarde de dolari în programul său spațial militar pentru a prinde din urmă Statele Unite și Rusia.
Beijingul a înregistrat de atunci mai multe succese, mai ales în ceea ce privește construirea propriei stații spațiale Tiangong ("Palatul Celest"), la bordul căreia a trimis săptămâna trecută un nou echipaj de astronauți.
"Mare importanță pentru umanitate"
China a reușit să plaseze și un rover pe planeta Marte și a devenit a treia țară din lume care a trimis un om în spațiu prin mijloace proprii.
Statele Unite intenționează să trimită astronauți pe Lună în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3. China dorește să trimită și ea oameni pe Lună până în 2030.
China este exclusă din proiectul Stației Spațiale Internaționale începând din 2011, dată la care Statele Unite au interzis NASA să colaboreze cu Beijingul. China și-a dezvoltat de atunci propriul proiect de stație spațială.
Dezvoltarea rapidă a programului spațial chinez stârnește îngrijorare la Washington.
În aprilie, Bill Nelson, administratorul NASA, a declarat că Statele Unite sunt de acum angajate "într-o cursă" cu China.
"Credem că o mare parte din ceea ce ei numesc program spațial civil este de fapt un program militar", a declarat Bill Nelson în fața unei comisii de cheltuieli din Camera Reprezentanților de la Washington.
Chang'e 6 este prima dintre cele trei misiuni fără echipaj uman pe care China prevede să le trimită pe Lună în acest deceniu.
Apoi, Chang'e 7 va explora Polul Sudic al Lunii în căutare de apă, în timp ce Chang'e 8 va încerca să stabilească fezabilitatea tehnică a construirii unei baze pe satelitul natural al Pământului, Beijingul susținând că un "model de bază" va fi finalizat până în 2030.
Potrivit oamenilor de știință, fața ascunsă a Lunii - denumită astfel pentru că este invizibilă de pe Terra, nu pentru că nu ar capta niciodată razele Soarelui - este foarte promițătoare pentru cercetarea științifică, deoarece craterele sale sunt mai puțin acoperite de vechi scurgeri de lavă decât cele aflate pe fața apropiată a Lunii.
Acest lucru ar putea așadar însemna că ar fi mai ușoară colectarea de materiale pentru a înțelege mai bine felul în care Luna s-a format.
"Eșantioanele colectate de Chang'e 6 vor avea o vârstă geologică de aproximativ 4 miliarde de ani", a estimat Ge Ping.
"Colectarea de eșantioane lunare din diferite regiuni și de diferite vârste geologice, precum și efectuarea de experimente sunt acțiuni care au o mare valoare și importanță pentru omenire", a adăugat el.
