Platformele de streaming vor achita o taxă de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, taxă care va alimenta Fondul cinematografc, au stabilit în comisiile de specialitate senatorii, care urmează să dea votul final asupra unui proiect de lege în acest sens.
De ce este important: Guvernul Cîțu a propus pentru operatorii de servicii de streaming, precum Netflix, HBO, Amazon Prime, o taxă de 4% din veniturile obținute pe teritoriul României din abonamente și tranzacții unice, bani care ar urma să meargă la Fondul cinematografic administrat de către Centrul Național al Cinematografiei (CNC), din care se finanțează producția națională de filme.
Ulterior, la Camera Deputaților, prima care a dezbătut proiectul executivului, taxa a fost înjumătățită la 2%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea important: În prezent, Fondul cinematogrtafic este alimentat printr-o contribuție de 3% din prețul de vânzare și/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat, printr-o contribuție de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, printr-o contribuție de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către societățile de televiziune prin cablu, din colectarea unei contribuții de 4% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, din colectarea unei contribuții de 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu, cât și din colectarea lunară a unei contribuții de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie.
La fond, mai este alocată și o cotă de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc
Acum, aleșii au decis să revină la cuantumul inițial al taxei, iar legea să prevadă alimentarea Fondului cinematografic și cu ”4% din veniturile obtinute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, de către furnizorii de servicii media audio vizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin internet sau telefonie”.
Senatorii au susținut că o cotă de doar 2% ar fi discriminatorie prin comparație cu cea plătită de operatorii de cinematografe.
”Contribuțiile la Fondul cinematografic, așa cum sunt ele prevăzute la la art.13 din OG 39/2005 privind cinematografia sunt de 4% pentru exploatanții tradiționali, respectiv sălile de cinematograf. Serviciile media audiovizuale la cerere, cunoscute generic sub denumirea de platforme de tip VoD, sunt în fapt tot exploatanți. Astfel o discriminare în modul în care un exploatant contribuie la Fondul cinematografic față de un altul nu iși gasește niciun fel o justificare obiectivâ”, este argumentul pentru noua taxă.
Proiectul prevede că în cazul furnizorilor cu sediul in alt stat membru al Uniunii Europene, venirurile asupra cârora se impune contribuția sunt cele obținule pe teritoriul României.
Taxa nu se va aplica furnizorilor ale căror veniiuri, pe ultimul an fiscal, nu au depășit echivalentul în lei al sumei de 65.000 de euro sau ale căror niveI de audiență este sub 1%, raportat la numărul de abonați la nivel național, la serviciile de transmisie de date care asigură accesul la internet în bandă largă.
În schimb, din lege a fost propusă eliminarea interdicției ca Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, să poată insera spoturi pubIicitare, inclusiv autopromoționale sau de teleshopping, numai între programe.
Autorul acestui amendament este chiar ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, în calitate de senator.
”Se propune eliminarea unei prevederi care afectează gestionorea programului serviciilor publice de radio și televiziune deoarece toate spoturile de publicitate se dau într-un singur calup la sfârșitul programului, ceea ce face ca durata acestuia sa fie mult prea mare”, arată autorul propunerii, care adaugă că directiva europeană în domeniu oferă felxibilitate radifuzorilor, care trebuie să fie în măsură să decidă când plasează publicitatea, pentru a maximiza cererea de difuzare de publicitate și fluxul de telespectatori, fără a face distincșie între tipurile de radidufozori (publici sau privați).
”Mai mult decât atât analiza performantelor de audiență a spoturilor publicitare din calupul mai sus menționat arată oricum o scădere substanțiaIă de performanță, mai cu seamă în cazut TVR, obiceiul de vizionare al telespectatorilor fiind mult modificat de apariția pauzelor, publicitare”, mai arată ministrul, care ignoră însă faptul că televiziunea și radioul sunt subvenționate de la buget, iar operatorii privați reclamă că au astfel o concurență inegală pe piața de publicitate.
Printr-un alt amendament este eliminată limita de 12 minute pe oră pentru teleshopping sau publicitate în cazul televiziunilor publice, respectiv de 8 minute pentru televiziunea publică.
Între cele două tipuri de televiziune nu se va mai face o diferențiere nici în acest caz, iar noile prevederi care sunt propuse arată că: ”Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopp ing cuprinsâ in intervalul orar 6.00 -18.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv. Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprins în intervalul orar 18.00 - 24.00 nu poate depași 20% din intervalul respectiv”.
În cazul serviciilor publice de televiziune, proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping, în intervalele prevazute, nu poate depași 16,7% din flecare interval.
Proiectul mai prevede, totodată, că ”prezentarea unei sigle de sponsorizare în timpul programelor pentru copii, al documentarelor și al programelor religioase este interzisă”.
De asemenea, ”sponsorizarea jurnalelor de știri sau de analize și dezbatere pe teme politice și/sau economice de actualitate este interzisă”.
