Majorarea de la 3% la 4% a contribuției din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile TV publice și private, precum și colectarea unei contribuții majorate de la 1% la 2% din prețul de vânzare sau închiriere a filmelor pe platforme online au fost anulate de parlamentari, care au respins, marți, o ordonanță de urgență emisă anul trecut de Guvernul Cioloș. Actul, care propunea un nou sistem de finanțare a cinematografiei, nu a fost încă aplicat pentru că fostul Cabinet nu a mai apucat să adopte și actele subsecvente de aplicare.
Majoritatea PSD a susținut că a luat decizia ca urmare a solicitărilor asociațiilor drepturilor de autor și mai multor regizori, care au reclamat că noua lege este prost elaborată, și a invocat numele mai multor regizori, dar printre care nu s-a regăsit niciunul dintre numele noului val de regizori români, care au fost implicați anul trecut în elaborarea ordonanței.
Profit.ro a relatat, în premieră anul trecut, că Ministerul Culturii propusese, printr-un proiect de ordonanță de urgență, ca furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin telefonia mobilă, să fie obligați să verse 1% din încasările lunare la Fondul Cinematografic, care urma să primească și cota de 4% din profitul anual al organizatorilor de jocuri de noroc.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ordonanța de urgență introducea mai multe surse de alimentare pentru Fondul Cinematografic, o noutate fiind colectarea contribuției de 1% din încasările lunare realizate de furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, cu mențiunea, fără detalii, că o astfel de contribuție “se adaugă prețului pentru serviciile oferite”.
La data apariției știrii, companiile de telefonie, precum Telekom, arătau că introducerea unei astfel de taxe va conduce la creșterea tarifelor pentru internet.
În urma dezbaterii publice a proiectului de ordonanță, Guvernul a renunțat, însă, la taxarea furnizorilor de internet, cât și la obligația firmelor care organizează jocuri de noroc de a vărsa la Fondul Cinematografic 4% din profitul anual.
În 2009, această din urmă contribuție fusese anulată printr-o ordonanță de urgență care a modificat sistemul jocurilor de noroc. În prezent, Fondul este alimentat oricum cu 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc.
Guvernul a adoptat în luna decembrie ordonanța și a menținut însă majorarea de la 3% la 4% a contribuției din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, indiferent de modalitatea de radiodifuzare și inclusiv de organismele de televiziune cu circuit închis.
Noile norme prevedeau în continuare contribuția din publicitate, dar aceasta nu mai era încasată de la agentul de publicitate, ci de la beneficiarul final al publicității.
Proiectul de ordonanță prevedea și colectarea unei contribuții de 1% din prețul de vânzare și/sau închiriere a filmelor pe platforme de streaming video online de tipul VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, plătibilă de operatorul economic care efectuează vânzarea și/sau închirierea. Această contribuție a fost însă majorată în forma adoptată de Guvern la 3%, având în vedere că în prezent este colectată lunar o contribuție de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie.
De asemenea, dacă inițial contribuția din încasările provenite din difuzarea filmelor în cinematografe era prevăzută pentru majorare de la 4% la 5%, ulterior a fost redusă la 2%. Această obligație de plată ar fi revenit exploatanților care asigură minimum 15% din numărul anual de spectacole cu filme românești, iar în cazul exploatanților care nu asigură cota de 15%, contribuția la Fond va fi de 6% din încasări, nu 9% cât fusese propus inițial.
Introducerea acestei taxe a fost argumentată prin faptul că filmele românești au dificultăți în a fi distribuite în sălile de tip multiplex, care solicită o taxă de difuzare, de tip taxă de imprimare virtuală (VPF), cu un caracter discriminator din perspectivă concurențială, de 500 euro/ecran pentru fiecare film românesc distribuit.
Ordonanța stabilea și o nouă modalitate de finanțare a cinematografiei
Astfel, ajutorul de stat pentru producția de film urma să nu mai fie acordat sub forma creditului rambursabil fără dobândă, ci prin subvenție, respectând astfel practica europeană în vigoare cu privire la finanțarea produsului cultural. Beneficiarul subvenției avea obligația de a returna subvenția primită către CNC în eventualitatea înregistrării de profit prin exploatarea în diferite medii.
Astfel, ordonanța stabilea că subvenția pentru producție nu va depăși, ca regulă, 50% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al unui film. În cazul filmelor dificile, cuantumul maxim al subvenției va fi de până la 80% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al filmului. În cazul filmelor de micro-buget, de scurtmetraj, al filmelor documentare și de animație sau pentru primul ori al doilea film de ficțiune al unui regizor, cuantumul maxim al subvenției poate depăși 80% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al filmului.
Conform actului, în anumite condiții, statul putea acorda subvenție și pentru filmele cu coproducție românească.
