2017 a fost anul “știrilor” false. De la informații privind un complot în rândul statelor din Vest pentru a distruge Rusia la necrologul prematur al scriitoarei și jurnalistei belaruse Svetlana Alexievich, știrile false au luat o amploare atât de mare în 2017, încât Collins Dictionary a desemnat fake news termenul anului, iar Comisia Europeană a anunțat că va crea un grup de experți pentru combaterea fenomenului.
Deși nu reprezintă o noutate, știrile false (en. fake news), sintagmă ce definește conținutul jurnalistic sau de pe rețelele de socializare prin care se urmărește dezinformarea și manipularea publicului, au căpătat o dimensiune globală în ultimii ani, în special datorită lui Donald Trump.
Președintele american a folosit frecvent termenul încă din perioada campaniei electorale pentru a discredita rivalii și publicațiile jurnalistice, care anul acesta au devenit principala țintă a atacurilor lui Trump de fiecare dată când relatările presei nu s-au potrivit cu imaginea pe care vrea să o proiecteze în public.
Trump și presa americană nu dețin însă monopolul pe știrile false. În mai, mai multe publicații de renume din Europa, printre care și Le Figaro și Novinite, au preluat o postare de pe Twitter în numele ministrului francez al Culturii, prin care era anunțat decesul scriitoarei belaruse Svetlana Alexievich, laureată a premiului Nobel pentru literatură, informație care s-a dovedit a fi o farsă.
Nici Comisia Europeană nu a fost ocolită de știrile false în acest an. Potrivit unui clasament al celor mai răspândite euro-mituri în 2017, publicat pe contul oficial al Comisiei pe site-ul Medium, una dintre cele mai preluate informații, inclusiv de către mass-media din România, a fost că Bruxellesul vrea să interzică comercializarea shaormei și a kebabului.
Parlamentul European a analizat interzicerea fosfaților folosiți pentru conservarea cărnii din care sunt făcute cele două feluri de mâncare, bănuiți că ar putea provoca afecțiuni cardiace, însă nu a luat în calcul să interzică comercializarea produselor alimentare. Propunerea privind fosfații din carne a fost respinsă de majoritatea europarlamentarilor.
Un alt euro-mit din acest an privește propunerea Comisiei de a reduce prezența acrilamidei, o substanță cancerigenă, în produsele alimentare, propunere interpretată de mediul online ca un vot în favoarea interzicerii cartofilor prăjiți.
Brexitul a fost o altă țintă a știrilor false, unele publicații europene relatând eronat, la începutul anului, că Bruxellesul a introdus noi reguli, prin care cetățenii britanici sunt amendați cu sume mai mari decât restul europenilor când depășesc viteza maximă admisă pe drumurile din alte state UE.
În noiembrie, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind știrile false și dezinformarea online, anunțând că va fi creat în acest sens un grup de experți la nivel înalt, format din reprezentanți ai mediului academic, ai platformelor online, ai publicațiilor media și ai organizațiilor societății civile.
Lucrările Grupului de experți la nivel înalt și rezultatele consultării publice vor fi integrate într-o strategie europeană de combatere a proliferării știrilor false, strategie pe care Comisia estimează că o va prezenta în primăvara anului 2018.
