Până în urmă cu aproximativ un deceniu, poate un deceniu și jumătate, inițiativele de responsabilitate socială corporativă (CSR, cu un acronim impus deja în vocabularul curent) erau, pentru majoritatea companiilor, ceva care doar dădea bine în raportări sau, eventual, era considerat util pentru motivarea angajaților.
În 2023, practic toate companiile – poate doar cu excepția celor foarte mici – au nevoie de o bună relație cu societatea civilă și variatele sale întruchipări instituționale, de la fundații și asociații până la forme ad-hoc de asociere (grupuri de suporteri ori contestatari, comunități online, grupuri informale locale precum locuitorii unor cartiere, platforme de petiții etc.). Sectorul privat nu mai poate trăi izolat în propriul ecosistem definit de business și eventual de externalități. Cel puțin în viitorul previzibil, este obligatoriu ca firmele să ia în calcul implicarea în cauze sociale, civice sau de altă natură, alături de organizațiile neguvernamentale.
Tinerii de azi, o generație vocală și implicată
Motivele pentru care, în acest început de secol XXI, companiile sunt obligate să dialogheze constant cu societatea civilă țin de un ansamblu mai larg de factori, spune Vlad Dumitrescu, Director de Programe al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și coordonator al Programului3, singurul program educațional destinat persoanelor tinere angajate în organizații neguvernamentale. În România, Programul3 este implementat de un consorțiu format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Frivillighet Norge.
„Schimbările sociale și culturale sunt profunde și se produc într-un ritm foarte rapid. Tehnologia le-a oferit tinerilor o voce mai puternică decât oricând. Generația Z, cea care reprezintă principalul bazin din care se recrutează nou-veniții pe piața muncii, este, potrivit datelor extrase de noi din cercetări sociale, mult mai implicată social decât milenialii sau părinții acestora din urmă. Circa 70% din membrii acestei generații sunt implicați în prezent într-o cauză socială sau politică”, afirmă Dumitrescu.
Tinerii din Generația Z nu se tem să vorbească despre subiectele care îi preocupă. Situația globală – inegalitățile economice și sociale, transformările demografice, amenințările climatice, restrângerea unor drepturi, conflictele armate nu le dau altă opțiune decât aceea de a fi implicați și, uneori, de a transforma implicarea în activism și rută profesională de viitor.
În plus, această tânără generație este expusă la știri într-un mod diferit față de părinții sau bunicii lor atunci când aceștia erau la aceeași vârstă. Mediul digital a simplificat mult accesul la informație, dar în același timp a creat condițiile ideale pentru propagarea dezinformărilor. Astfel, digitalul le oferă companiilor o multitudine de avantaje și oportunități, dar în același timp le expune și la riscuri. Astăzi este mai ușor ca niciodată ca o companie să devină ținta unor campanii de defăimare inventate din nimic.
„Accesul rapid la informație are un impact potențial direct asupra businessurilor private. Generația Z este generația cel mai de așteptat să boicoteze un produs, o companie, o țară sau un stat din cauza unei poziții politice, sociale sau privind protecția mediului. De asemenea, acești tineri își aleg și angajatorii pe criterii de responsabilitate socială. Doar unu din cinci ar lucra pentru o companie căreia nu îi împărtășește valorile”, spune Alexandra Dragomir, Community Manager al Programului3.
Ce motivează tinerii din Generația Z?
Pentru tinerii de azi, excluziunea economică este factorul determinant în scăderea încrederii lor față de instituții. Actuala generație de nou-intrați pe piața muncii se confruntă cu condiții economice adverse și perspective de viitor incerte, au șanse mai mici de a deține o casă decât părinții lor și văd cum sub ochii lor provocări globale care nu mai sunt doar abstracțiuni, precum schimbările climatice, se transformă în realitate. Iar acest sentiment de apocalipsă iminentă alimentează, la rândul său, activismul.
De asemenea, este notabilă și vârsta mai mică la care începe activismul generației Z. Greta Thunberg a început să protesteze în fața Parlamentului suedez pe când avea 15 ani, în scurtă vreme aducând alături de ea mii de copii din generația ei și declanșând astfel un efect de domino.
Cum pot companiile relaționa cu acești tineri implicați?
În timp ce generațiile mai în vârstă au creat precedentul pentru activismul de bază și demonstrațiile în persoană, membrii Generației Z au dus această activitate acolo unde se simt cel mai confortabil: în spațiile digitale. Pentru a relaționa cu acești tineri, companiile pot apela la infrastructura deja existentă de ONG-uri cu care pot dialoga pe teme relevante pentru companie și societate.
„ONG-urile nu sunt imune la evoluțiile sociale, tehnologice și culturale. De fapt, ele se află chiar în prima linie. În plus, au de gestionat provocări specifice; în România, de exemplu, echipele de conducere ale multor astfel de organizații se află pe actuala poziție de circa opt ani și va trebui ca în viitorul apropiat să le lase locul altora. Ca și în corporații, multe organizații neguvernamentale încep să implementeze planuri de succesiune pentru leadership și strategii pentru atragerea de noi membri ai echipei, pe poziții de execuție sau middle management”, afirmă Sandra Ghițescu, Expert al Programului3.
Programul3, școala tinerilor ONG-iști
O astfel de inițiativă este Programul3, un program de cursuri cu durata de două semestre adresat persoanelor care lucrează în mediul ONG. Până în prezent, peste 150 de tineri activiști au absolvit acest program, gândit ca rută de profesionalizare a echipelor ONG-urilor din România. În marea lor majoritate (peste 92%), această nouă generație de absolvenți – numiți generic #trillenials, tineri implicați în mod activ în dezvoltarea societății civile din România – afirmă că Programul3 a fost relevant pentru atingerea propriilor obiective personale sau profesionale.
Printre multe altele, Programul3 le oferă cursanților o perspectivă de ansamblu asupra tuturor elementelor fundamentale care compun conceptul ESG (Environment, Social & Governance). Pentru companii, acești #trillenials ar putea fi o sursă de transparență și de idei sau programe care să le ajute să adopte la nivel intern standarde privind diversitatea și incluziunea și să urmărească implementarea acestora.
Acești tineri „ESG-centrici” sunt conștienți de ceea ce înseamnă implicare socială și sunt capabili să înțeleagă și să semnaleze problemele din domenii precum educație, sănătate, incluziune socială sau protecția mediului. Programul3 îi ajută să dobândească abilitățile necesare, le oferă acces la resurse și îi asistă în procesul de identificare a instrumentelor și strategiilor de rezolvare a acestor situații.
Dat fiind că în viitor transparența va fi obligatorie pentru companii, un asemenea program le poate ajuta să formeze angajați sau colaboratori care vor juca rolul de gardieni ai transparenței în exteriorul și interiorul corporației.
În orice caz, relațiile dintre sectorul privat cu mediul neguvernamental vor trebui reconsiderate în viitorul apropiat, inclusiv prin înglobarea aspectelor de CSR în strategiile de business.
Despre Programul3
Programul3 este un produs dezvoltat în cadrul proiectului „Developing Youth NGO Leadership”, finanțat prin programul Active Citizens Fund România, parte a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021 și implementat de consorțiul alcătuit din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Frivillighet Norge.
Lansat în 2019, Programul3 este destinat persoanelor care fie sunt angajate, fie colaborează deja cu organizații neguvernamentale, fiind singura inițiativă educațională din țara noastră ce vizează specific formarea de persoane tinere implicate în sectorul neguvernamental.
