În valul de concedieri operate de Meta Platforms la finalul anului trecut a fost și o persoană care recunoaște că, de fapt, nu avea atribuții și făcea parte dintr-un grup de salariați care nu munceau. „Ne colecționau ca pe niște carduri cu Pokemon.”
Politica dobânzilor zero perpetuată timp de peste un deceniu în sistemul financiar american a încurajat direcționarea lichidității în exces către companiile de tehnologie din Silicon Valley, unde „arderea cash”-ului pentru proiecte care întârziau să aducă profit a fost tolerată de investitori.
Neglijența față de capitalul încredințat de acționari există chiar și la companii profitabile, precum Meta Platforms, a cărei rețea Facebook obține venituri importante. Declarațiile unei foste angajate a companiei, potrivit cărora era remunerată pentru o „muncă falsă”, au avut reverberații importante în mediul bursier.
Britney Levy s-a mutat la San Francisco anul trecut, după ce a fost angajată de Meta pe o funcție cu atribuții de recrutare a forței de muncă, dar unde ea însăși admite că nu a făcut nimic. „Sunt unul dintre acei salariați care am fost angajată pe o poziție realmente ciudată, în care m-au pus imediat într-un grup de persoane care nu munceau”, a afirmat aceasta într-un mesaj viralizat pe rețeaua socială Tik Tok.
@clearlythere #stitch with @roilysm #meta #metalayoffs #tech #techtok #techlayoffs #businessinsider #news #google #work #career #metaseverance #fyp #business ♬ original sound - Brit
Publicația Business Insider a preluat povestea, dar nu a obținut de la Meta nicio poziție oficială despre circumstanțele angajării lui Levy și ale celor 6 luni petrecute de aceasta în cadrul companiei.
„Pare că Meta angajează oameni numai ca alte companii să nu ne aibă; ne colecționau ca pe cardurile cu Pokemon”, spune cea care, la încadrare, a semnat un contract pentru un salariu anual de 100.000 de dolari pe an.
Suma pare mare, dar la chiriile din San Francisco, de fapt, nu era, a declarat aceasta într-o intervenție pentru CNBC. În plus, atunci când lași o slujbă de 70.000 de dolari pentru o alta din care ești dat afară după doar 6 luni, pare ca o tăiere salarială.
Rețeaua socială Facebook a avut o creștere explozivă a utilizării în perioada restricțiilor de pandemie și conducerea a extrapolat prelungirea perioadei excepționale, astfel încât a făcut angajări masive în anii 2020-2021. Este o mișcare ce acum cere repliere la revenirea activității în parametri normali.
Levy a fost dată afară la valul de concedieri anunțat în noiembrie 2022 – sub presiunea investitorilor de pe bursă care vindeau agresiv acțiunile Meta – de CEO-ul Mark Zuckerberg și în care au fost tăiate 10.000 de posturi. Concedierea a survenit neașteptat, Levy fiind asigurată chiar și cu o săptămână înainte că poziția sa nu va fi eliminată.
A plecat dintr-un loc de muncă unde admite că nu făcea nimic și unde era parte dintr-un grup selectat pe criteriul diversității. Din acesta făceau parte persoane de culoare, nativi indieni, veterani, soții de militari în rezervă, persoane cu dizabilități.
La încetarea contractului, Levy nu a semnat acordul care îi permitea să primească salarii compensatorii pentru 8 sau 16 săptămâni, pentru că afirmă că hârtiile care i-au fost înaintate erau dominate de echivoc și nu era clar că va primi banii sau că va beneficia de asigurare medicală. Pe de altă parte, aceasta îi și permite să vorbească.
Amintirile ei sunt fără echivoc: „Eram plătiți doar ca să stăm acolo. A fost o perioadă ciudată.”
