Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București a contestat în instanță două decizii prin care i-au fost aplicate, în urma unor controale, corecții reprezentând 12% din valoarea contractului pentru realizarea unei platforme IT, care va furniza instituțiilor publice servicii de cloud computing, proiect în sumă de 75,7 milioane de lei, TVA inclusă.
Prima corecție a fost aplicată de Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI) și a reprezentat 2% din valoarea proiectului (1,25 milioane de lei).
Ulterior, și Ministerul Fondurilor Europene a penalizat ICI cu 6% din valoarea proiectului (peste 6,5 milioane de lei), potrivit datelor prezentate de directorul științific al ICI, Neculai Andrei, într-o conferință dedicată lansării platformei IT.
“Noi, angajații ICI, suntem oameni tehnici, care căutăm să avem cât mai puține interacțiuni cu autoritățile. ICI nu este un institut bugetar, ci este un institut care își câștigă existența lucrând pe proiecte obținute în urma unor competiții naționale și internaționale. (…) Pe de altă parte, autoritățile vin asupra noastră și ne monitorizează într-o manieră impardonabilă. Avem și argumente în acest sens”, a spus Andrei.
Potrivit acestuia, OIPSI a penalizat ICI pentru că institutul a solicitat viitorilor ofertanți, prin caietul de sarcini al licitației, atestate emise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Poliția Română pentru lucrările la partea electrică a proiectului, respectiv pentru montajul sistemelor antiefracție.
“Fericiți de această penalizare nu am fost, dar conducerea ICI a plătit suma din fondurile institutului”, a spus directorul științific.
După OIPSI, ICI a fost controlat de reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
“MFE a aplicat o corecție de 10% din valoarea contractului, adică peste 6,5 milioane de lei, sumă care ne-a pus într-o derută cognitivă foarte profundă și ne-a scos din ritmul de urmărire al desfășurării lucrărilor la infrastructura platformei IT. Valoarea acestei corecții destabilizează institutul”, a spus Andrei.
Echipa MFE, care, susține Andrei, nu avea documentele necesare efectuării controlului, a reproșat conducerii institutului că a impus viitorilor ofertanți, prin documentația licitației, atestat emis de ANRE în cazul lucrărilor la instalațiile lectrice.
“De asemenea, ni s-a reproșat că am impus viitorilor ofertanți să aibă 21 de specialiști în domeniul infrastructurii IT. În ciuda acestor cerințe, considerate de echipa de control a MFE ca fiind foarte drastice și restrictive, ICI a primit două oferte pentru realizarea platformei IT”, a spus reprezentantul institutului.
El a explicat că cerințele impuse au fost necesare întrucât proiectul a fost foarte complex, cu mai multe componente, fiecare implicând mai multe specialități.
“Astfel de cerințe nu le puteam trata în derizoriu, cu ageamii, cu oameni care leagă două sârme și apoi ia foc. Din aceste motive am solicitat atestatele ANRE, care, la finalizarea proiectului, vor fi cerute de către această autoritate, când va veni în control”, a spus Andrei.
Reprezentantul ICI a afirmat că institutul a angajat o casă de avocatură, specializată în litigii pe tema achizițiilor publice, pentru a reprezenta în instanță interesele ICI și pentru a anula penalitățile.
“Așa cum am spus la început, noi, angajații din ICI, suntem oameni tehnici, care vor să respecte legile statului. ICI termină acestă proiect dedicat instituțiilor statului și continuă cu acțiuni în instanță”, a mai spus Andrei.
Platforma IT a fost realizată de un consorțiu condus de UTI Grup, care a câștigat o licitație în decembrie 2014.
Din consorțiu au mai făcut parte Ymens Teamnet (ofertant asociat), C.P. Consultant Services (ofertant asociat), Siveco România (subcontractant) și Romsys (subcontractant), potrivit datelor disponibile pe www.e-licitatie.ro.
Contractul a fost finanțat din fonduri europene în proporție de peste două treimi, restul fiind acoperit de la bugetul statului și fondurile ICI.
Proiectul a constat în achiziționarea unei infrastructuri hardware și software, a serviciilor pentru pregătirea și managementul proiectului, precum și a serviciilor de dezvoltare și implementare a platformei de cloud computing.
Prin cloud computing se înțelege o rețea de calcul de date bazată pe o infrastructură virtuală, care poate fi localizată oriunde și poate fi utilizată prin intermediul unui aplicații de acces la internet (browser web), fără a instala nici un alt program software.
"Obiectivul general al proiectului îl constituie modernizarea, dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice oferite către cetățeni prin intermediul unei infrastructuri de tip cloud computing, care să eficientizeze achiziția și utilizarea echipamentelor și serviciilor IT&C la nivelul instituțiilor publice, să sporească transparența activității instituțiilor publice și să faciliteze interoperabilitatea între serviciile electronice publice", se arată în caietul de sarcini al licitației.
Potrivit datelor ICI, un număr de 42 de instituții ale statului au fost invitate să utilizeze noua platformă a institutului, cu 14 dintre acestea fiind deja semnate protocoale de colaborare.
Printre acestea se numără Consiliul Județean Vaslui (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), Academia Oamenilor de Știință din România, Biblioteca Centrală Universitară din București, Primăria Municipiului Câmpulung și Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (INSCC) București.
“Timp de cinci ani, beneficiarii serviciilor furnizate de ICI prin noua platformă nu vor achita niciun ban. Aceasta a fost cerința impusă de Uniunea Europeană pentru a obține fondurile nerambursabile”, a mai spus Andrei.
Platforma include 148 de servere și o capacitate de stocare de 340 TB (340.000 GB).
Înființat în anul 1970, ICI este principalul institut de cercetare-dezvoltare din România în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor.
