Un plus de 300 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate doar din încasări estimate anul acesta din taxa pe activele băncilor a fost trecut în proiectul de rectificare bugetară publicat luni, după ce în bugetul inițial pe 2019, Guvernul nu prevăzuse, demonstrativ, niciun leu, ca să arate că urmărește doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării, nu foamea de bani.
Între timp, cu incertitudini legislative tot mai mari și cu restricții impuse de BNR la gradul de îndatorare, piața bancară nu s-a grăbit nici să reducă marjele de dobândă, nici să crească spectaculos creditarea pentru a beneficia de reducerea taxei “pentru bună purtare” prevăzută de lege.
Cu cele 300 milioane de lei încasări în 2019 la buget incluse la rectificare, Ministerul Finanțelor arată că a abandonat visele inițiale prezentate publicului ca justificare a taxei, dar că încă mai speră că măsura a avut totuși efect și în direcția ieftinirii și creșterii creditării. 300 milioane de lei este o estimare mai mare decât cea a încasărilor zero fluturate la începutul anului pentru o piață care și-ar fi adaptat cuminte practicile comerciale la indicațile Guvernului, dar rămâne surprinzător de modestă față de sumele concrete pe care băncile au anticipat că le vor plăti, știind cât de mult pot beneficia de reducerile pentru bună purtare.
În fapt, doar estimările însumate ale primelor trei bănci din piață după active pentru suma ce urmează a fi plătită anul acesta depășesc cele 300 de milioane de lei. Iar nivelul maximal calculat de BNR pentru întreaga piață, în cazul în care nicio bancă nu ar beneficia de reduceri, depășește 867 milioane de lei și peste 444 milioane de lei cu reduceri.
Astfel, Banca Transilvania a estimat o taxă pe active de 136 milioane lei aferentă anului financiar 2019, BCR alte aproape 100 milioane de lei (echivalentul a 20 milioane de euro), iar BRD 79 milioane de lei. Estimări de 11-12 milioane de euro a anunțat public și ING Bank.
În iunie 2019, BNR a estimat că băncile ar plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată, la o bază impozabilă de 224 miliarde de lei reprezentând 49,7% din totalul activelor nete, nivel de la care se poate coborî în jos doar dacă impactul taxei e redus prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă. Incluzând și scenarii cu reduceri de taxă și de neplată a acesteia de către bănci care au pierderi, estimarea BNR, în raportul de stabilitate financiară, era de 444 milioane de lei pentru anul în curs la nivelul întregii piețe.
Taxa pe activele bancare a fost introdusă prin OUG 114/2018 de către Guvernul PSD/ALDE la finele anului trecut. Inițial, avea un cuantum de 1,2% pe an din toate activele financiare ale băncilor, considerat excesiv de către BNR, deoarece depășea de trei ori profitabilitatea medie a sectorului bancar în ultimul deceniu. În scenariile BNR realizate la acel moment, taxa ar fi însemnat o gaură de 5,4 miliarde de lei/an pentru bănci, ceea ce ar fi trimis aproape toate băncile pe pierdere și ar fi adus probleme de solvabilitate pentru multe dintre ele.
Guvernul a cedat, în cele din urmă, și a modificat taxa în jos, dar doar după ce agenția Standard & Poor’s i-a pus în vedere că perspectiva de rating suveran va fi scăzută la categoria junk.
În noua formă, introdusă prin OUG 19/2019, taxa este de 0,2% pe an pentru băncile cu cotă de piață de sub 1% și de 0,4% pe an pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, și se aplică, practic, doar pe creditele acordate firmelor și populației fără garanții de stat, fiind scoase din baza impozabilă active precum titlurile de stat sau depozitele interbancare.
Dacă băncile cresc creditarea cu mai mult de 8% sau reduc marjele cu mai mult de 8%, atunci beneficiază de reducerea taxei cu câte jumătate. În cazul în care îndeplinesc ambele condiții, atunci taxa s-ar putea duce la 0. Totodată, noua reglementare prevede și reduceri proporționale cu atingerea parțială a țintelor de la Guvern.
Dacă o creștere a creditului a fost fezabilă în cazul unor bănci, reducerea voluntară a marjelor s-a dovedit mai degrabă o fantezie guvernamentală. Utopia estimărilor a fost semnalată, de altfel, și de bancheri. „Nu intenționăm să reducem marjele pentru a obține o reducere a impozitului, deoarece plata impozitului este o singură dată pe când marja este pentru totdeauna”, declara Gernot Mittendorfer, directorul financiar al grupului austriac Erste, la o conferință cu investitorii.
Băncile trebuie să plătească prima tranșă din taxă până pe 25 august, iar metodologia de calcul a fost deja aprobată prin norme de Ministerul Finanțelor. Eventualele reduceri vor fi rambursate ulterior de către Finanțe.
Impactul taxei nu s-a reflectat, astfel, până acum, în rezultatele sistemului nici pe primul trimestru, nici la jumătatea anului, profiturile nete rămânând la niveluri record, dar pe rentabilitate în scădere.
