Băncile au primit amenzi record, de 5-7% din veniturile brute sau circa 710 milioane de euro, pentru că ar fi încălcat regulile de concurență în procedura de fixing a ROBOR. Cele 10 bănci sancționate, parte a panelului ROBOR, așteaptă încă redactarea deciziei pentru a putea începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței, acuzând instituția de un abuz fără precedent.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De altfel, ancheta a atras deja primele acțiuni în instanță încă dinainte ca o decizie de sancțiune să fie adoptată.
Raiffeisen Bank a solicitat instanței să suspende procedurile administrative din cadrul investigației Consiliului Concurenței asupra băncilor participante la panelul ROBOR, respectiv amânarea deliberărilor plenului CC și amânarea deciziei privind investigația, până când instanțele ar fi urmat să dea o decizie definitivă în altă speță, în care banca a reclamat refuzul accesului la unele documente din cadrul investigației.
Admiterea solicitării Raiffeisen Bank ar fi amânat o perioadă considerabilă o decizie a Consiliului, având în vedere că dosarul inițiat de bancă la începutul lunii iunie nici măcar nu a primit încă un termen. De altfel, Concurența a ridicat în instanță obiecții cu privire la efectele suspendării în timp, care s-ar putea întinde pe o perioadă nedeterminată, ceea ce ar afecta „grav și definitiv” investigația.
Consiliul Concurenței s-a mișcat oricum pentru a preîntâmpina efectele unei decizii nefavorabile: cererea de ordonanță președințială a Raiffeisen Bank a fost depusă pe 2 iunie și pronunțarea s-a făcut pe 9 iunie. Pe 5 iunie, plenul CC se întrunise și deja adoptase decizia, care a fost apoi anunțată printr-un comunicat pe 7 iunie.
Raiffeisen a solicitat Consiliului, în 24 aprilie, un opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre CC și Banca Națională a României, acces la datele Refinitiv (ex-Reuters, unde sunt afișate calculele ratele ROBOR) și la baza de date privind cotațiile, acces la răspunsurile celorlalte bănci la un chestionar al Concurenței, acces setul de date economice și la graficele analizei economice a Concurenței.
Mai exact, Raiffeisen a solicitat documente privind răspunsurile și pozițiile BNR privind cadrul de reglementare al fixingului ROBID/ROBOR, precum și baza de date a agentului de calcul Refinitiv, care conține cotațiile zilnice ROBID/ROBOR ale participanților la sistem, potrivit motivării hotărârii Curții de Apel București, analizată de Profit.ro.
„(...) aceste documente sunt esențiale pentru a putea demonstra că participanții nu au coordonat cotațiile în perioada relevantă de 30 de minute, iar lipsa lor împiedică exercitarea efectivă a dreptului la apărare”, susțineau reprezentanții Raiffeisen, potrivi motivării instanței.
Concurența a respins solicitarea Raiffeisen Bank printr-un ordin al președintelui emis în 14 mai. Totodată termenul privind depunerea observațiilor băncilor a fost majorat cu o săptămână, față de 45 de zile cât solicitase Raiffeisen.
Și Banca Comercială Română a cerut acces suplimentar la o serie de documente, după cum Profit.ro a scris anterior. Motivarea din respectivul dosar arăta mai multe detalii din cursul investigației, inclusiv măsurile propuse de Concurență cu privire la modificarea regulilor ROBOR, dar și privind fixingul al titlurile de stat, precum și interdicții privind publicarea unor estimări economice privind nivelul inflației și dobânzilor de către băncile comerciale.
Raiffeisen Bank a primit o amendă de 442,5 milioane de lei, în timp ce sancțiunea pentru BCR este de 577,4 milioane de lei.
Fără documentele solicitate, Raiffeisen Bank a argumentat că nu-și poate pregăti o apărare eficientă și îi este afectat dreptul la un proces echitabil. Suspendarea procedurii administrative, a susținut banca, era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”, ca urmare a adoptării unei decizii a Consiliului înainte ca instanța să se pronunțe asupra cererii privind refuzul nejustificat.
O amendă potențială de 10% din cifra de afaceri și impactul asupra reputației ar crea un prejudiciu imens, care nu ar putea fi anulat prin căile de atac ulterioare, mai susțineau avocații Raiffeisen Bank de la societatea Schoenherr.
Reprezentanții Consiliului Concurenței au susținut că documentele solicitate de bancă sunt confidențiale și exceptate legal de la comunicare.
Instanța a făcut trimitere la prevederile articolului 45 din Legea Concurenței 21/1996, dintre care două paragrafe sunt semnificative:
(3) Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informații confidențiale și nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenței, ale Comisiei Europene sau ale autorităților de concurență ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenței dintre Consiliul Concurenței și Comisia Europeană sau autoritățile de concurență ale statelor membre sau dintre acestea din urmă atunci când corespondența este inclusă în dosarul Consiliului Concurenței.
(4) Documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obținere de copii și/sau extrase doar prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația, prin aceeași cerere de chemare în judecată.
Judecătorul mai notează că decizia prin care s-a finalizat investigația a fost deja luată a data judecății, urmând ca decizia să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. Astfel, banca va putea să formuleze acțiune atât împotriva deciziei, cât și a ordinului președintelui Consiliului – cel prin care i-a fost refuzat băncii accesul complet la documente.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, susține că băncile nu au făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, dar că prin comportamentul lor în timpul procesului zilnic de fixing, adică prin transparența cotațiilor, au influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. Chirițoiu susține însă că nu există o problemă de reglementare a pieței, ci că este vorba despre practicile băncilor și că dosarul este unul „clasic” de încălcare a reglementărilor de concurență.
Băncile vor avea la dispoziție 60 de zile, după primirea motivării deciziei, să prezinte planuri cu privire la modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constate de Consiliu.
Unul dintre principalele argumente ale băncilor în fața deciziei CC este acela că sunt obligate să publice permanent cotațiile interbancare în pagina Refinitiv (ex-Reuters), printr-o reglementare din anii ’90 a BNR.
De altfel, BNR a criticat în termeni duri decizia Concurenței, solicitând public explicații cu privire la presupusul nivel corect al ROBOR, argumentând că nivelul mai ridicat al ROBOR din ultimii ani a venit pe fondul unei inflației.
Ancheta Concurenței a început în 2022, când dobânzile au crescut abrupt, pe fondul inflației de două cifre, care au determinat BNR să ridice rata cheie. ROBOR este referință de piață pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă. Creșterea ROBOR a dus la majorarea ratelor lunare la credite, inclusiv pentru consumatorii cu împrumuturi contractate înainte de 2019, când s-a făcut trecerea la alt indicator – IRCC, indicele de referință pentru creditele acordate populației.
ROBOR este calculat de Refinitiv, pe baza ultimelor cotații oferite de cele 10 bănci din panel înainte de ora 11, fiind valabil pentru mai multe scadențe, de la overnight la 12 luni. Acesta este în fapt o medie a opt cotații, din panel fiind eliminate cea mai mare și cea mai mică valoare.
Funcționare ROBOR se face după un regulament realizat de ACI România - Asociația Piețelor Financiare, agreat de BNR.
Recent, BNR a avertizat că eventualele litigii deschise de clienții băncilor, care s-ar considera păgubiți, ar putea genera băncilor pierderi chiar mai mari decât cele pricinuite de amenzi.
