Obligațiunile cu scadența în februarie 2029 au atras subscrieri de doar 300 de milioane de lei, la un prospect de 400 de milioane de lei. Trezoreria Statului a considerat prea ridicate randamentele cerute de investitori.
În piața secundară, titlurile la trei ani au avut un randament mediu de 6,64% pe an la fixingul de joi. Randamentele la această scadență au fost și mai sus pe parcursul lunii martie, la 6,88% săptămâna trecută.
La finele lunii februarie, înainte de atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului, titlurile aveau un randament mediu de 5,74% pe an.
Din cele nouă licitații ținute de Finanțe în martie, doar una pentru certificatele de trezorerie pe 12 luni s-a încheiat cu succes. Astfel, ținta de 4,5 miliarde de lei (fără a include sesiunile de oferte necompetitive, care ar mai fi adus un surplus de circa 1 miliard de lei) a fost acoperită doar în proporție de 9%. Oficialii Trezoreriei au declarat că pot să aștepte condiții mai bune de piață, cu rezervele acumulate înainte de luna martie.
România a devenit sensibilă la costul datoriei publice, pe măsură ce îndatorarea a crescut. Astfel, de la circa 1% din PIB acum câțiva ani, costul cu dobânzile a urcat anul trecut la 2,6% din PIB și în acest an este prognozat să ajungă la 3% din PIB (asta fără a lua în calcul creșterile recente de randamente).
La acest nivel, România plătește mai mult decât țări cu datorie publică semnificativ mai mare, urmând scenariul Ungariei, după cum Profit.ro a scris anterior.
În regiune, doar Ungaria plătește dobânzi mai mari pentru împrumuturile în monedă națională. Randamentul titlurilor în forinți la 10 ani este aproape 7,4%, față de 7,1% în cazul titlurilor similare ale României, 5,7% în cazul titlurilor Poloniei, respectiv 4,8% în cazul celor ale Cehiei.
Randamentele au crescut în toate țările din regiune în această lună, pe fondul cotațiilor în creștere la petrol și gazele naturale, ca urmare a traficului sever perturbat prin Strâmtoarea Ormuz.
Piețele anticipează o inflație mai ridicată, ca urmare a prețurilor mai mari la energie. Înainte de conflict, investitorii acu cumpărat titlurile țărilor din regiune cu așteptarea că acestea se vor aprecia și randamentele vor scădea treptat în perioada următoare, pe măsură ce băncile centrale urmau să relaxeze politicile monetare. Acum, băncile centrale sunt așteptate să păstreze dobânzile nemișcate.
În România, inflația este așteptată să treacă peste 10% în următoarele luni, pe fondul scumpirii carburanților și a unui efect de bază nefavorabil. În februarie, inflația anuală a fost de 9,3%. O scumpire de 10% a petrolului aduce o inflație mai mare cu circa 0,5 puncte procentuale pe o perioadă de 6-12 luni, arată o estimare ING.
Cotația țițeiului Brent a urcat cu circa 40% în ultima lună, de la 73 dolari/barilul, la 101 dolari/barilul vineri, deși pe parcursul lunii a fost și la peste 110 dolari/barilul.
