A depășit pragul de 200 de miliarde de lei în active totale, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din PIB, anunță vicepreședintel Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Armeanu.
'Această traiectorie ascendentă subliniază maturitatea economică a sistemului de pensii private care, la 17 ani de la lansare, a devenit un pilon esențial al stabilității financiare naționale', spuneArmeanu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, un moment-cheie în evoluția sistemului a fost adoptarea, la 15 octombrie 2025, de către Parlamentul României, a proiectului de lege privind plata pensiilor private, un cadru legislativ esențial care definește clar modalitățile de retragere a activului personal acumulat în Pilonul II și Pilonul III. Legea reglementează, totodată, autorizarea și funcționarea furnizorilor de pensii private, constituirea fondurilor de plată, precum și supravegherea și controlul entităților implicate în administrarea pensiilor private.
Vicepreședintele ASF a subliniat că sistemul de pensii private îndeplinește un dublu rol vital: pe de o parte, oferă cetățenilor un mecanism de protecție financiară suplimentară la pensie, iar pe de altă parte, acționează ca investitor instituțional major, canalizând economiile către piețele de capital și susținând dezvoltarea sustenabilă.
'Fondurile de pensii private reprezintă cel mai mare segment supravegheat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cu o pondere de peste 11% din PIB, superioară altor piețe financiare nebancare. Ponderea activelor în PIB a evoluat de la 3,01% în 2014 la peste 11% în 2025, demonstrând reziliența sectorului în fața provocărilor globale precum inflația persistentă, crizele multiple și instabilitatea geopolitică. Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%', a menționat Armeanu.
El a adăugat că performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare fiind de 8,04%, de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%.
Sistemul de pensii private se evidențiază și printr-o structură optimă a alocării investițiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei românești și la necesitățile de finanțare ale acesteia. Astfel, titlurile de stat reprezintă 65,43% și acțiunile 25,08%. Din totalul activelor sistemului de pensii private, un procent de 96% este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă.
'Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital', a precizat oficialul ASF.
Acesta a mai semnalat că numărul persoanelor care contribuie la fondurile de pensii private a crescut constant, depășind 9,38 milioane de participanți la finalul lunii octombrie 2025, în creștere cu aproximativ 4% față de aceeași perioadă a anului anterior, reflectând un grad ridicat de încredere în sistem. Pilonul II își menține rolul central în arhitectura sistemului de pensii din România, cu peste 8,4 milioane de participanți, în timp ce Pilonul III facultativ înregistrează o creștere cu 18% (148.796 noi participanți).
'Această dinamică reflectă o conștientizare crescută a românilor față de nevoia de diversificare a veniturilor la pensie, mai ales în contextul presiunilor demografice asupra sistemului public', a punctat Dan Armeanu.
Vicepreședintele AST a mai subliniat că, odată cu atingerea pragului de 200 miliarde lei în active, sistemul de pensii private din România intră într-o nouă etapă de maturitate, care impune nu doar performanță investițională, ci și claritate în faza de plată. Legea privind plata pensiilor private, adoptată de Parlament în octombrie 2025, răspunde acestei nevoi prin instituirea unui mecanism de plată bine definit, validat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
'Legea privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică și prioritară, esențială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și alinierea acestuia la standardele internaționale promovate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Adoptarea acestui cadru legal era necesară pentru a oferi participanților predictibilitate și o garanție reală că economiile acumulate se vor transforma în venituri sigure și sustenabile pe termen lung', a afirmat Armeanu.
Potrivit acestuia, Legea privind plata pensiilor respectă în totalitate principiile internaționale specifice pensiilor private și duce la îndeplinirea scopului înființării sistemului pensiilor private în România. Legea de plată a pensiilor private instituie un mecanism de plată clar definit și validat la nivel internațional, conform evaluării OCDE, care a apreciat cadrul legislativ drept unul dintre cele mai robuste din regiune.
De asemenea, Legea de plată a pensiilor private respectă integral dreptul de proprietate, dreptul de garanție și dreptul de moștenire, aplicabile tuturor categoriilor de pensii private (Pilonul II, III și IV). Legea introduce garanția integrală a sumelor aflate în plată, ceea ce asigură că valoarea plăților către participant sau moștenitori nu poate fi mai mică decât activul personal acumulat, diminuat exclusiv cu comisioanele legale. Această garanție extinsă oferă un nivel ridicat de protecție financiară și elimină riscul diminuării economiilor în faza de plată, extinzând astfel drepturile tuturor participanților la sistem.
Actul normativ consolidează și dreptul de proprietate asupra activului acumulat, valabil pe întreaga durată a participării, inclusiv în faza de plată. În caz de deces, dreptul de moștenire este integral recunoscut, soldul rămas fiind transmis succesorilor legali conform prevederilor contractuale.
Toate prevederile Legii privind plata pensiilor private respectă în mod riguros elementele de constituționalitate, fiind construite pe baza legislației primare deja existente (Legea nr. 411/2004 și Legea nr. 204/2006) și armonizate cu standardele europene și internaționale. Structura legislativă este comparabilă cu sistemele de pensii private din state care au implementat modele similare, precum Bulgaria (PI BIS), Slovenia, Polonia sau Lituania. În acest context, drepturile fundamentale ale participanților - dreptul de proprietate asupra activului personal, dreptul de garanție privind valoarea acumulată și dreptul de moștenire în caz de deces - sunt pe deplin garantate și aplicabile tuturor categoriilor de pensii private: Pilonul II (obligatoriu), Pilonul III (facultativ) și Pilonul IV (ocupațional).
'În același timp, ne-am aliniat la Recomandarea nr. 7 a OCDE, care încurajează plățile periodice pe termen lung din fondurile de pensii, evitând plata integrală dintr-o singură tranșă, cu excepția cazurilor în care activele sunt foarte mici sau există situații excepționale. De asemenea, România, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară, a fost aleasă în Comitetul Executiv al IOPS pentru perioada 2026-2027, ceea ce confirmă recunoașterea internațională a contribuției noastre la dezvoltarea standardelor globale pentru pensiile private', a punctat oficialul ASF.
