După ce Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns, în Ajunul Crăciunului, la un acord privind relațiile post-Brexit, rezultatul unei lungi perioade de negocieri care părea la un moment dat că se va încheia fără niciun rezultat, România se pregătește să achite prima factură care îi revine din costurile comune generate de ieșirea Regatului Unit din blocul comunitar, pentru a nu fi declarată în incapacitate de plată.
Este vorba de contribuția statului român la majorarea capitalului Băncii Europene de Investiții (BEI), instituția financiară a UE deținută de statele membre. Ieșirea Marii Britanii din Uniune a provocat băncii o pierdere de capital subscris de 39,2 miliarde euro, din care 3,5 miliarde euro capital vărsat. Misiunea BEI este finanțarea pe termen lung a proiectelor care susțin dezvoltarea echilibrată a întregului spațiu comunitar și contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială a UE.
În urmă cu 2 ani, în cadrul Consiliului Guvernatorilor BEI s-a decis că este necesară creșterea asimetrică a capitalului băncii, fără care ar fi afectată valoarea operațiunilor pe care banca poate să le deruleze și s-ar deteriora indicatorii financiari luați în calcul la stabilirea ratingului acesteia, cu efect negativ pe costurile de împrumut.
România s-a numărat printre țările care s-au arătat dispuse să participe la majorarea de capital prin aport în numerar, cu o contribuție de până la 834 milioane euro, ceea ce ar determina creșterea participației României la BEI de la 0,52% la 0,67%.
În același an, Guvernul de la București a adoptat un memorandum cu tema "Aprobarea participării României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiții", în care au fost analizate o serie de posibile scenarii, începând cu scenariul în care România nu ar participa la această creștere asimetrică de capital până la cel în care România ar participa la majorare cu suma maximă permisă. Dat fiind constrângerile bugetare, s-a decis ca statul să contribuie la majorarea capitalului subscris al BEI cu 124,452 milioane euro, ceea ce înseamnă plata în numerar a circa 36,385 milioane euro, reprezentând atât contribuție la capitalul vărsat, cât și la rezervele și provizioanele băncii.
Printre beneficiile participării la majorarea de capital se numără creșterea puterii de vot a României ca acționar al băncii, trecerea de pe locul 17 pe locul 16 în ierarhia acționarilor și anularea diluării cotei României în cadrul băncii rezultată din participările la majorarea de capital din partea altor state membre, în primul rând Polonia, dar și Luxemburg, se arată într-un document guvernamental analizat de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a elaborat astfel, anul acesta, un proiect de lege privind participarea României la majorarea de capital a BEI, care prevede că prima tranșă din contribuția statului român va fi plătită până la finalul anului 2020. Draftul de act normativ a intrat pe circuitul parlamentar în toamnă, însă nu a fost adoptat până în momentul de față, aflându-se încă la prima cameră sesizată, Senatul. La rectificarea bugetară din august au fost alocați bani și pentru majorarea de capital la BEI.
Dat fiind lipsa de timp, MFP a elaborat foarte recent un proiect de ordonanță de urgență pentru ca statul să poată achita această primă tranșă.
"Prin efectuarea plății la termen a primei tranșe din partea de contribuție la capitalul vărsat, rezerve și provizioane echivalente rezervelor asumate de România (31 decembrie 2020) se înlătură toate riscurile reputaționale care ar putea apărea ca urmare a neonorării acestei obligații, riscuri reputaționale care ar putea afecta atât România, cât și Banca Europeană de Investiții. Menționăm că Banca Europeană de Investiții a informat România cu privire la faptul că neonorarea în termen a obligațiilor asumate poate atrage după sine declararea României în incapacitate de plată", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Suma care trebuie plătită până la finalul anului se ridică la 3,63 milioane euro (circa 17,61 milioane lei), restul sumei, până la totalul asumat de 36,385 milioane euro, urmând să fie achitat în 9 tranșe semianuale începând din 2021.
De la debutul activității pe plan local, în 1991, și până în prezent, BEI a acordat în România finanțări în valoare de peste 15 miliarde euro. În ultimii ani, respectiv perioada 2017-2019, unul dintre cei mai mari beneficiar a fost Transgaz, care a contractat de la BEI împrumuturi în sumă totală de 250 milioane euro, pentru conducta BRUA și pentru infrastructura de transport al gazelor ce ar urma să fie extrase din zăcămintele românești offshore din Marea Neagră.
Pe site-ul BEI figurează în continuare ca reprezentant al României în board-ul guvernatorilor băncii fostul ministru PNL al Finanțelor, Florin Cîțu, actualmente premier. Membru în board-ul directorilor este Attila Gyorgy, secretar de stat în MFP. Membru în Consiliul de Administrație este Attila Gyorgy, secretar de stat în MFP. În 2016, timp de 5 luni, unul dintre vicepreședinții BEI a fost Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, numit atunci pentru perioada rămasă din mandatul lui Mihai Tănăsescu. În prezent, una dintre pozițiile de vicepreședinte din comitetul director al BEI apare ca vacantă.
