De la jumătatea acestui an, în Polonia intră în vigoare o nouă schemă care să stimuleze economisirea pe termen lung și care relansează industria fondurilor de pensii private, victima unor „naționalizări” în anii trecuți. La contribuțiile angajatorilor și salariaților se adaugă o primă anuală de la stat.
Într-un context nesigur pentru industria fondurilor de pensii din România care a cumulat deja active de 10 miliarde de dolari, guvernanții se pot uita ca în oglinda retrovizoare cu ce s-a întâmplat în Polonia după ajustarea majoră a sistemului fondurilor de pensii private. Acum sunt chiar guvernanții de orientare conservatoare și naționalistă care admit ca o greșeală „naționalizarea” fondurilor de pensii realizată începând cu 2013 de adversarii lor politici din partidul lui Donald Tusk, cel care a devenit între timp președinte al Consiliului Europei.
Polonezii reintroduc o schemă de pensii inspirată din țări cu legislație anglo-saxonă și în care jucătorii de pe sistemul fondurilor de pensii sunt chemați să joace un rol activ. Se mizează pe reluarea economisirii pe termen lung și dezvoltarea pieței de capital ca sursă pentru creșterea economică a țării.
„Pentru prima dată în ultimii ani, pot veni cu vești bune din Polonia referitoare la industria fondurilor de pensii”, a declarat ieri Małgorzata Rusewicz, președinte al Asociației Fondurilor de Pensii din Polonia, prezentă la Summit-ul pieței de capital organizat de Bursa de Valori București.
La sfârșitul anului trecut a intrat în vigoare în Polonia legea care pune bazele unui sistem de economisire pe termen lung în baza Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă lansată încă din anul 2016 de actualul premier Mateusz Morawiecki, pe atunci la Ministerul de Finanțe. În baza acesteia administratorii fondurilor de pensii ar urma să fie angrenați într-o politică ce să consolideze planurile de strângere a resurselor pentru pensionare ale polonezilor. Este o mișcare în răspăr față de ceea ce pentru industria de profil a reprezentat un calvar de peste 7 ani.
Cum au fost „ciopârțite” fondurile de pensii
Guvernanții Poloniei au început să vorbească despre utilizarea banilor strânși în fondurile de pensii încă din anul 2010. Ca și în România, la început nu s-a întâmplat nimic. Ulterior, în anul 2012 s-a convenit pentru prima ajustare. Industria fondurilor de pensii a acceptat o reducere a comisioanelor la jumătate în paralel cu o scădere a contribuțiilor la 2,3% din venituri, la 7,3% din venituri.
Șocul mare a fost, însă, în anul 2013 când guvernul Tusk a decis trecerea titlurilor de stat din portofoliile fondurilor de pensii către stat în vederea sterilizării și reducerii datoriei publice. Fondurile de pensii au devenit opționale, cu contribuții voluntare, după ce la fondarea sistemului în anul 1999 se stabilise ca aceste contribuții să fie obligatorii, însă în paralel li s-a interzis administratorilor fondurilor de pensii să-și facă reclamă, după cum acestea nu au mai putut cumpăra datorie publică.
Și după ce Tusk acesta a predat ștafeta guvernamentală către colega sa de partid Ewa Kopacz pentru a prelua șefia Consiliului Europei la Bruxelles, hemoragia din fondurile de pensii a continuat. Astfel, o dispunere cerea ca atunci când un contributor mai are 10 ani până la pensionare, fondurile de pensii să transfere treptat din active către bugetul public de pensii.
În aceste condiții, s-a ajuns ca 153 miliarde zloți, echivalentul a aproximativ 170 miliarde lei, să iasă din fondurile de pensii administrate privat, sume reprezentând 51% din activele nete ale acestora. În momentul de față, aceste entități încă sunt vânzători neți de acțiuni pe bursa de la Varșovia.
Care au fost consecințele
În mod particular, piața de capital din Polonia a fost afectată. Dacă în perioada post-criză erau 120 de oferte publice de listare într-un an, acum nu mai este niciun astfel de exercițiu de piață. De asemenea, statul polonez a devenit tot mai dependent de finanțarea externă a datoriei publice, în măsură în care contrapartea internă asigurată de fondurile de pensii nu a mai existat.
Nu în ultimul rând s-a erodat și încrederea publicului. Mulți polonezi se bizuie tot mai puțin pe faptul că vor colecta o sumă decentă de la sistemul de stat în momentul pensionării de vreme ce guvernul deja a intrat în avuția lor administrată privat. Rusewicz spune că „naționalizarea” fondurilor de pensii a fost unul dintre motivele pentru care partidul lui Tusk, Platforma Civică (Platforma Obywatelska) a pierdut alegerile.
„Ar fi păcat să nu înțelegem din asemenea greșeli”, face trimitere la România Cristian Nacu, oficial al diviziei IFC a Băncii Mondiale, el însuși cu experiență relevantă în sectorul de investiții în calitate de șef pentru operațiunile din piața românească ale fondului polonez de private equity Enterprise Investors pentru mai bine de 10 ani.
Cum, arată schema reformată de economisire și investire pe termen lung
La Varșovia, noua putere, formată din Partidul Lege și Justiție (PiS), de orientare naționalistă și conservatoare, a analizat rezultatele mutărilor făcute în trecut și a decis să regândească în ansamblu sistemul de economisire în vederea pensionării inclusiv prin implicarea administratorilor privați, aceiași protagoniști din vechea schemă.
Guvernul Poloniei s-a gândit ce să facă pentru ca oamenii să fie mulțumiți de banii lor de pensionare, dar și pentru a nu lăsa să se dărâme de tot piața de capital din această țară. Noul plan prevede o stimulare a acumulării resurselor care urmează să fie direcționate în proporție de 75% către administrarea privată, alte 25 de procente intrând direct în bugetul public de pensii.
Schema este după modelul unor soluții similare din Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă sau Olanda și prevede ca angajatorii să creeze planuri de pensii pentru angajați. Conform legii adoptată la sfârșitul anului trecut, contribuția angajatului urmează să fie de 2%, cu posibilitatea de a fi majorată cu alți 2%, iar cea a angajatorului de 1,5%, cu posibilitatea majorării, de asemenea, cu alți 2%. Pentru încurajarea participării la schemă, guvernul Poloniei virează fiecărui contributor o sumă de 250 de zloți, echivalentul a aproximativ 270 de lei, la deschiderea planului de economisire, după cum, dacă aceștia mențin contribuțiile voluntar virează în fiecare an câte 250 de zloți.
Industria fondurilor de pensii este în bloc-starturi pentru demararea programului. În prima fază care începe la 1 iulie vor fi incluși în sistem 3,3 milioane de angajați aparținând firmelor cu peste 250 de salariați. În ianuarie 2020 vor intra în sistem alți 2,0 milioane de muncitori, din societățile cu peste 50 de angajați, în iulie 2020 vor fi angrenați alți 1,1 milioane de lucrători de la firmele cu cel puțin 20 de angajați, iar în ianuarie 2021 vor fi absorbiți 5,1 milioane de lucrători din sectorul public.
