Președintele Autorității de Supraveghere Financiară spune că dacă instituția ar încuraja liberalizarea regimului care impune praguri deținerilor la cele cinci societăți financiare, acestea ar trebui însoțite de o reformă de ansamblu privind administrarea SIF-urilor. Altfel, noii investitori vor întârzia să vină și nu se va întâmpla altceva decât că SIF-urile își vor cumpăra ele între ele acțiunile.
Ridicarea pragurilor de deținere la SIF-uri sau chiar eliminarea acestora printr-o abordare separată ar fi cotraproductivă, indicată fiind o lege a fondurilor alternative, care să fie aplicată întregii piețe, spune Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Într-un interviu acordat Profit.ro, oficialul reglementatorului pieței și-a exprimat temerea că dacă s-ar interveni punctual pentru anumite praguri, acestea riscă să fie utilizate discreționar de grupuri de acționari care gravitează în zona SIF-urilor. "Noi dacă am decide să liberalizăm, mă rog, am propune să eliminăm pragurile, și în SIF să cumpere cine vrea, n-o să-l vezi pe Elliott sau pe altcineva că se duce și cumpără SIF-uri, sau fondurile de pensii, sau mai știu eu cine. O să se cumpere tot SIF-urile între ele", a declarat Negrițoiu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este un tablou dezolant pentru un miraj care s-a disipat treptat. Ridicarea sau eliminarea pragurilor de deținere - alături de listarea BCR - a fost una dintre principalele povești de creștere ale trendului ascedent pe SIF-uri accelerat în anii 2005-2007 și care a catapultat indicele financiar BET-FI de la BVB în zona de 100.000 de puncte, valoare de peste trei ori mai mare decât cea de astăzi.
Când pragurile se vor fi ridicat - spuneau atunci laolaltă investitori, brokeri, administratori de fonduri - vor veni instituționalii străini să cumpere acțiuni SIF pentru a căpăta expunere pe economia românească.
Promisiune stinsă în vâltoarea crizei financiare. Acum este chiar președintele supraveghetorului pieței cel care afirmă că, dacă s-ar deschide oportunitatea achiziției fără limite de deținere ale titlurilor societăților de investiții financiare, interesul va fi slab și, cel mult, SIF-urile se vor cumpăra între ele.
CITEȘTE ȘI SIF-urile, mai valoroase, dar mai puțin profitabile Pragurile de deținere au fost ridicate la 5%, de la 1% în decembrie 2011, însă ecoul în piață a fost mai degrabă slab. La fel de mic impact ca volume și dinamică a avut aducerea în discuție a unui nou proiect în 2014, care lăsa posibilitatea fiecărei societăți să-și decidă în Adunările Generale ale Acționarilor propriul regim în ceea ce privește structura participațiilor.
Atunci a fost o dezbatere între cei care considerau că este în sensul economiei de piață ca acționarii să decidă în AGA cât ar fi nimerit să fie pragurile de deținere și cei care considerau că ar trebui o lege care să impună unilateral ridicarea totală a pragurilor. Argumentul celor din urmă era că actuala structură de acționariat a rezultat dintr-o prevedere legislativă și tot prin act de autoritate ar trebui ridicată această stare de fapt. Altfel, mai spuneau aceștia, fiecare dintre grupurile care controlează SIF-urile vor decide impunerea acelui prag care îi avantajează să mențină controlul, fie el de 9% sau de 17%. Un investitor glumea atunci pe un portal de specialitate că poate unele dintre SIF-uri vor vota în AGA reintroducerea pragului de deținere de 0,1%.
Unul dintre cei care s-a exprimat atunci în această privință a fost Victor Savu, investitor cu experiență de aproape 20 de ani pe piața de capital românească. „Pragurile trebuiau eliminate unilateral și abia apoi lăsai piața să decidă; se creau atunci alte trenduri în piață și poate apăreau alți investitori care să acumuleze. Altfel, rămâne o structură de acționariat bătută în cuie și se face totul pe sub masă”, declara el.
Nicio intervenție pe prag până la clarificarea regimului fondurilor de investiții
Proiectul s-a pierdut pe drum, în procesul legislativ, iar neclaritatea situațiilor de acțiune concertată la unele societăți de investiții financiare a făcut ca nimeni să nu aibă curajul să preseze în sensul ridicării sau eliminării pragurilor de deținere. Cum să ridici pragurile înainte să termine de vândut cei care au furat startul și au acumulat ilegal pachete de acțiuni?, era dilema exprimată și la ASF.
Este ceea ce înțelege acum președintele Negrițoiu: "Eliminarea pragurilor face parte dintr-un pachet de reformă pe ansamblu a constituirii și administrării SIF-urilor." Viziunea instituției este pentru crearea unui teren de joc echitabil pentru toată lumea, pentru toate fondurile.
Până atunci, nicio mișcare: "Noi nu am intervenit pe praguri și nu intervenim pe legislația SIF până nu devin niște instituții financiare atractive normale și nu ai un cadru juridic comparabil cu cel al tuturor fondurilor de investiții din Europa sau chiar din țara asta."
Ultima încercare de îndepărtare a lespezii a eșuat toamna trecută
Ar putea veni acum Autoritatea de resort cu propriile-i propuneri? Este lucrul de care s-a ferit, odată ce Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004, emisă de guvernul Victor Ponta, a ajuns în dezbaterea Parlamentului. "E o chestie la care ASF nu e parte", declara pe pe 6 octombrie 2015, pentru Profit.ro, vicepreședintele ASF, Mircea Ursache, precizând că nu a mai intervenit în dezbaterea de atunci a Comisiei de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.
În respectiva zi, aceasta a avizat favorabil ordonanța de urgență, fără însă a accepta o propunere privind îndepărtarea pragurilor la SIF-uri care a venit din partea Coaliției pentru Dezvoltarea României.
CITEȘTE ȘI Eliminarea pragurilor la SIF-uri, amânată din nou de parlamentari Viorel Ștefan, președintele Comisiei, a obiectat că propunerea privind pragurile la SIF ar fi trebuit făcută înainte de votul din Senat și că un amendament nu poate fi făcut de către Coaliție, acest drept avându-l exclusiv parlamentarii. Fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițianu a întrebat de ce Coaliția nu a venit la un parlamentar pentru ca acesta să le preia propunerea, astfel încât să o promoveze pe ordinea de zi. Cert este că niciunul dintre aleși nu a preluat ideea eliminării pragurilor la SIF-uri, aceasta nefigurând în cele din urmă pe ordinea de zi.
Vicepreședintele ASF, Mircea Ursache, caracterizând această îngrădire de deținere ca fiind o "pacoste", a adăugat că "orice zi de întârziere nu e favorabilă pieței". Au existat, însă, și investitori care considerau că o decizie atunci în Parlament ar fi fost intempestivă, ar fi luat prin surprindere o serie de jucători și ar fi favorizat câteva persoane inițiate care au știut că o astfel de propunere va fi făcută de Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Poate aflăm și ce sunt, de fapt, SIF-urile
Declarațiile lui Mișu Negrițoiu pot fi în sensul acestei pregătiri a pieței pentru ca startul să fie dat corect pentru toți participanții la competiția pentru o expunere mai mare pe SIF-uri. În acest trimestru ASF preconizează că va avea gata un proiect de lege pentru fondurile de investiții, care să permită și clarificarea statutului juridic al SIF-urilor, caracterizate ca "ultima rămășiță din programul de privatizare în masă". "Dar ei trebuie să se hotărască ce sunt. Pentru că SIF-urile azi ba zic că sunt holdinguri industriale, ba că sunt fonduri de private equity, ba că sunt fonduri de investiții, ba că sunt emitenți", a spus președintele reglementatorului pieței.
