Aflate în trend descedent în ultimii 2 ani, obligațiunile guvernamentale s-au înscris pe o tendință de revenire ce s-a accelerat la debutul anului 2023.
Statul s-a împrumutat masiv la începutul anului. La prima licitație din 2023, Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni în valoare de 3,35 miliarde lei către bănci. De asemenea, într-o ieșire masivă pe piețele financiare internaționale, România a împrumutat 3,99 miliarde dolari.
Costurile de împrumut pe termenele mai lungi au tins să scadă, în acord cu evoluții de pe piețele financiare internaționale. Luni, Finanțele au mai emis și certificate de trezorerie de 267 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,8% pe an.
Deși se află la periferia structurii de îndatorare, titlurile de stat emise către populație prin programul Fildelis au avut o tendință de apreciere la Bursa de Valori București, reflectând ridicarea presiunii de pe dobânzi a perioadei.
Spre exemplu, titlurile de stat emise cu scadența în decembrie 2023 (R2312A) care s-au lichidizat mai mult începând cu această vară, se află pe o traiectorie ascendentă destul de clar conturată și care este evidențiată prin linia de trend trasată pe graficul de mai jos.
Tendința este foarte vizibilă pe titlurile de stat emise luna trecută în ultimul exercițiu din 2022 cu o maturitate de 3 ani (R2512A) și care au închis sesiunea de ieri la prețul de 101,68 lei/acțiune, cu 1,68% peste valoarea nominală și au redus la 7,33% randamentul anual față de cuponul de 8,00% cu care au fost vândute către investitori în oferta primară.
Impulsul de apreciere pentru obligațiunile guvernamentale este încă din ultima parte a anului trecut, dar pe titlurile având maturitate în septembrie 2025 (R2509A), emise în toamnă, se vede foarte clar că există o accelerare la acest început de an. Pe graficul atașat se observă 3 segmente distincte de creștere, din care cel reprezentat de ultimele sesiuni este cel mai abrupt.
Este o mișcare care vine chiar înainte de decizia de politică monetară a Băncii Naționale a României, care a ezitat să mute decisiv la primele semnale ale trendului de ridicare a randamentelor, dar care ulterior a mutat succesiv de 8 ori și a adus dobânda de referință la 6,75%, față de punctul de plecare de 1,75%. Pentru facilitatea Lombard, acordată ca împrumut de ultimă instanță pentru bănci în condiții de lichiditate restrânsă, nivelul este chiar de 7,75%.
Acum, piața este inundată de lichiditate în lei. La BVB, investitorii sunt la cumpărare pe titlurile de stat. Tendința se vede foarte bine pe obligațiunile guvernamentale scadente în martie 2024 (R2403A) și care, emise cu un cupon de doar 3,10% pe an înainte de precipitarea trendului descendent, au fost între cele mai lovite de puseele de vânzare. Pe graficul atașat se vede că, după revenirea din minime în a 2-a jumătate a verii și o etapă de consolidare de 2 luni și jumătate, se află la o a 2-a secvență de apreciere, de data aceasta puternic accelerată.
Dobânzile au tins să se reducă și pe piața interbancară. Rata medie a ROBOR la 3 luni a scăzut de la 8,11% la 8,01% în noiembrie și 7,66% în decembrie. Rata medie la tranzacțiile interbancare (adică la depozitele pe care băncile le fac între ele și pe baza cărora se calculează indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor - IRCC) a scăzut de la 6,28% la 5,86% și apoi la 5,79%.
La BVB, segmentul titlurilor de stat este contaminat de această mișcare de atenuare a dobânzilor și aceasta se vede chiar și pe instrumentul cu maturitate în aprilie 2025 (R2504A) și care a ieșit din apatia dată de lichiditatea mică printr-o mișcare de apreciere destul de pronunțată, așa cum se vede pe graficul atașat.
