Conform testelor de stres efectuate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fondurile de investiții românești, având expuneri ridicate pe instrumentele cu venit fix, ar avea împrună pierderi de 990 milioane lei în cazul unor deviații de 2 puncte procentuale ale dobânzilor la lei și de 1,5 puncte procentuale la alte valute. Pe de altă parte, expunerea mică pe acțiuni indică faptul că pierderile nu ar fi mai mari de 285 milioane lei în cazul unei prăbușiri cu o treime a bursei locale și a unei scăderi de 20% a principalelor acțiuni europene.
Perspectiva unor ridicări de dobânzi pe lei, tot mai des vehiculate de analiștii financiari, ar urma să aibă un impact negativ asupra industriei fondurilor de investiții, conform testelor de stres încheiate recent de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Expunerea ridicată a fondurilor pe titlurile de stat și alte instrumente obligatare a celor 102 organisme de plasament colectiv, incluse în testele supraveghetorului pieței, ar conduce la existența unor pierderi cumulate de 990 milioane lei, conform informațiilor oferite astăzi de ASF.
Severitatea acestui risc este calificată drept relativ scăzută de către autoritate, având în vedere că pierderile virtuale ar reprezenta abia 5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc și respectiv 4,59% din valoarea activelor totale. Cele 73 de fonduri deschise și 29 de fonduri închise aveau, la data de referință de 31 martie 2016, active totale de 21,6 miliarde lei.
În discuțiile pe care Profit.ro le-a avut cu reprezentanți ai companiilor de administrare a activelor financiare care operează aceste fonduri, managerii au precoupări reale față de perspectiva unei întoarceri a trendului pe dobânzi care are o vechime de peste 7 ani. În acest sens, fondurile urmăresc să nu-și mărească expunerea pe titlurile de stat dincolo de orizontul de timp de unde acest punct de inflexiune ar urma să apară.
Pe piețele externe, spre exemplu, OTP Asset Management are în vedere perspectiva ridicării ratelor de dobândă pe dolar și are expuneri pe piața obligațiunilor cu dobândă variabilă, în care principalul este același, nefiind expus la fluctuațiile din piețele titlurilor de stat.
Niciunul dintre fonduri nu a picat testul, pentru că metodologia ca atare nu a vizat o astfel de verificare, exercițiul fiind menit să evidențieze efectele unora dintre riscurile importante cu care se pot confrunta aceste entități în situații de turbulențe pe piețele financiare.
Ce se întâmplă dacă pică bursa
O cădere bursieră ar avea un impact încă și mai mic asupra industriei fondurilor de investiții românești, având în vedere expunerea scăzută a acestora pe acțiuni, respectiv plasamente de 898 milioane lei (4,08% din activele totale). Astfel, pierderile cumulate ar fi de 285 milioane lei (1,3% din activele totale), deși asumarea testului este destul de radicală, respectiv un picaj de 35% al indicelui BET-XT al Bursei de Valori București și o scădere de 20% a indicelui Europ Stoxx 50, care măsoară evoluția celor mai lichide titluri europene. „Expunerile față de riscul de scădere a prețurilor acțiunilor nu reprezintă o vulnerabilitate la nivel sectorial”, este concluzia ASF, menționată în documentul instituției remis redacției.
Pierderile pe instrumentele derivate nu ar fi mai mari de 0,30% din activele totale
Dacă riscurile pe piața de acțiuni sunt mici, cele ale unui șoc valutar sunt aproape imperceptibile, având în vedere expunerea foarte scăzută pe instrumentele derivate. Impactul negativ ar fi de 64 milioane lei, respectiv 1,58% din expunere și 0,30% din activele totale. „Riscul valutar nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial pentru că este, pe ansamblul pieței, bine gestionat de participanți, astfel că severitatea acestui risc este redusă”, spune supraveghetorul pieței.
Ce riscuri au mai fost analizate de ASF
Testele de stres au mai vizat riscurile de lichiditate și de contrapartidă, însă aici verdictul ASF este că acestea sunt reduse pentru fondurile de investiții românești. Astfel, expunerea inerentă față de riscul de lichiditate (măsurat prin gradul de concentrare a deținerilor la nivelul primilor doi investitori) este importantă pentru o serie de fonduri de talie medie și mică, dar nu constituie o problemă pentru fondurile de dimensiune mare, astfel că nu reprezintă o vulnerabilitate la nivel sectorial. În urma analizei fluxurilor nete din ultimii 5 ani, ASF a constatat că „probabilitatea unor răscumpărări simultane ale celor mai mari investitori din fiecare fond este redusă”.
Pe de altă parte, susține ASF, ponderea plasamentelor expuse față de riscul de contrapartidă (obligațiuni, depozite bancare etc.) este importantă, dar severitatea riscului este redusă, deci nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial, pentru că probabilitatea producerii unui astfel de șoc la nivelul întregii piețe este foarte redusă ca urmare a calității ridicate a principalelor contrapartide. Astfel, primele 10 contrapartide (care împreună dețin o cotă de 82,5% din totalul expunerilor față de riscul de contrapartidă ale celor 102 OPC participante) sunt entități guvernamentale, ale administrație publice locale sau bănci cu ratinguri de credit favorabil.
