Fondul Proprietatea (FP), care deține aproape 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, speră să reușească să convingă acționarul majoritar să aprobe listarea companiei și pe o bursă externă, nu doar la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Daniel Naftali, vicepreședintele senior al administratorului de fond Franklin Templeton București, Manager de Portofoliu Adjunct al Fondului Proprietatea și membru CS Hidroelectrica, într-un interviu pentru Profit.ro.
La finalul lunii martie, AGA Hidroelectrica a aprobat în unanimitate începerea demersurilor de admitere la tranzacționare exclusiv pe BVB a companiei, prin vânzarea acțiunilor FP, urmărindu-se cedarea a cel puțin 15% din acțiunile Fondului.
Statul român, care controlează Hidroelectrica cu circa 80% din capital prin Ministerul Energiei, nu va vinde nimic din participația sa.
″În prezent, suntem într-o fază foarte avansată cu selectarea băncilor de investiții care se vor ocupa de pregătirea și derularea ofertei, au fost destul de mulți pași intermediari înainte″, spune Naftali.
Daniel Naftali, vicepreședintele senior al Franklin Templeton București, administratorul Fondului Proprietatea
Potrivit acestuia, cel mai probabil, cotarea la bursă a producătorului hidro va avea loc în februarie anul viitor.
″Prima fereastră de oportunitate ar fi noiembrie 2022, însă recunoaștem că este o țintă foarte ambițioasă. Următoarea fereastră de oportunitate, despre care credem cu tărie că poate fi urmărită ca țintă, dacă o ratăm pe cea din noiembrie, este T1 2023, mai exact februarie 2023. Tehnic vorbind, ferestrelor de oportunitate menționate le corespund seturi de situații financiare trimestriale specifice, asta e regula la ofertele publice de vânzare de acțiuni. Deci cele două ferestre de oportunitate pe care le țintim sunt noiembrie (T4 2022) sau februarie 2023 (T1 2023). Angajamentul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este ca listarea să se facă până la sfârșitul primului semestru din 2023″, a precizat Daniel Naftali.
El a adăugat că, odată ce va fi semnat contractul cu băncile de investiții, acestea vor oferi FP feedback de la potențialii investitori, pe baza căruia va fi stabilit calendarul definitiv de listare.
″Acesta este cel mai important, feedback-ul pe care noi urmează să îl primim de la investitori, prin intermediul băncilor. Una dintre principalele sarcini ale băncilor este să contacteze investitorii, să le prezinte equity story-ul, istoricul companiei, planurile acesteia și așa mai departe și să colecteze feedback de la investitori, în urma unor întâlniri preliminare. Cumva atunci începi să ai o imagine cât mai clară despre ce așteaptă investitorii de la companie. Odată ce băncile vor fi angajate, ele vor începe acest demers de a se întâlni în mod structurat și organizat cu investitorii potențiali. Și atunci, începând cu luna septembrie-octombrie, vom putea începe să colectăm acest feedback″.
Vicepreședintele Franklin Templeton București a explicat că, în cadrul acestor întâlniri, o parte importantă a feedback-ului va fi cea referitoare la structura și dimensiunea potențială a ofertei, precum și la locul de listare.
″Momentan, în AGA Hidroelectrica din martie s-a aprobat listarea doar la BVB a companiei. O astfel de decizie a fost un prim pas, ne-a dat posibilitatea să demarăm tot ce înseamnă formalități în vederea listării. Însă noi așteptăm să aflăm de la consultanți și de la băncile de investiții, inclusiv în baza feedback-ului de la investitori, cum văd ei cel mai bine structurată oferta și în ce condiții pot investitorii participa. Și atunci, pe baza acestui feedback, vom putea și noi să mergem din nou la acționarul majoritar, cu propunerea unei eventuale listări și pe o piață internațională. Mesajul nostru pentru Ministerul Energiei acesta a fost: înțelegem că, pe moment, acționarul majoritar se simte mai confortabil cu o listare doar la BVB, dar există argumente destul de puternice pentru o listare duală, și știm care sunt: lichiditatea scăzută de la BVB, valoarea mică a tranzacțiilor, faptul că valoarea celui mai mare IPO realizat în trecut doar la BVB este de peste zece ori mai mică decât potențiala dimensiune a listării Hidroelectrica și așa mai departe.
Toate astea indică faptul că o listare internațională ar avea beneficii nu doar pentru noi ca vânzători, ci și pentru companie: ar permite o dimensiune mai mare a ofertei, o dispersie mai bună a acțiunilor și ar atrage noi investitori instituționali în structura de acționariat a companiei. Fondul Proprietatea a exprimat aceste argumente și la recenta întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă. Mesajul nostru către acționarul majoritar a fost: haideți să rămânem deschiși la feedback-ul și la recomandările consultanților, băncilor de investiții și investitorilor. Și atunci vom putea lua împreună cea mai bună decizie″, a declarat Naftali.
La finalul lunii aprilie, Autoritatea de Supraveghere Financiară a modificat un Regulament al pieței de capital, consecința modificării fiind că, în cazul unei oferte de acțiuni precum cea a FP la Hidroelectrica, se vor putea lista pe o bursă străină doar circa 1,5% din acțiunile companiei ce urmează să fie cotată. "Vrem mai multă lichiditate la Bursa de Valori București și nu la Bursa de la Londra. Nu vrem să exportăm lichiditate!", a declarat atunci, pentru Profit.ro, un reprezentant al ASF.
Mai mult, Autoritatea a trimis o scrisoare Președinției, Parlamentului și Guvernului, în care a insistat pentru listarea acțiunilor Hidroelectrica doar pe bursa românească, argumentând că doar astfel poate fi asigurată o dezvoltare adecvată a acestei piețe.
"Decizia este una foarte nefericită și va avea efecte negative pe termen lung asupra pieței de capital locale”, a comentat atunci, pentru Profit.ro, Johan Meyer, CEO-ul Franklin Templeton București.
″Cu privire la Regulamentul ASF, am comentat și atunci - complică lucrurile pentru orice companie mare care dorește să se listeze atât la BVB, cât și pe o piață internațională. Evident, orice Regulament poate fi modificat de către ASF, dacă decidenții din această instituție vor considera acest lucru oportun. Credem că un prim semnal foarte important pentru potențialii investitori ar fi ca, în funcție de recomandarea băncilor de investiții ca urmare a discuțiilor cu investitorii, acționarii, chiar și cu acest Regulament în vigoare, să aprobe și o listare internațională″, spune acum Daniel Naftali.
El adăugă că sunt importante condițiile de piață pentru succesul listării, însă cadrul de reglementare al sectorului de activitate al Hidroelectrica, stabilitatea și predictibilitatea lui sunt esențiale. Asta apropos de unele propuneri de modificare a legislației în energie vehiculate în această perioadă, care prevăd fie înăsprirea supraimpozitării producătorilor, fie revenirea la prețuri reglementate de vânzare pe piața angro impuse acestora.
Potrivit celor mai recente date disponibile, Hidroelectrica a terminat primul trimestru al anului cu un profit net consolidat de 1,29 miliarde lei, în creștere cu 70,1% față de perioada similară din 2021, și o cifră de afaceri de 2,35 miliarde lei, cu 65,7% mai mare. Prețul mediu de vânzare a energiei electrice realizat de Hidroelectrica a fost de 655,4 lei/MWh în T1 2022, în creștere cu 134,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care energia electrică totală vândută de Hidroelectrica a atins 3,20 TWh în primul trimestru, în scădere cu 30% față de aceeași perioadă din 2021. În cursul trimestrului, Hidroelectrica a plătit impozit pe venituri suplimentare de aproape 340 milioane lei.
″Într-adevăr, suntem într-o perioadă destul de complicată, în care au existat modificări legislative destul de frecvente. Până în momentul de față, cadrul legislativ a fost relativ gestionabil din punctul de vedere al producătorilor de energie precum Hidroelectrica. Au apărut însă și discuții despre anumite potențiale modificări care ne îngrijorează. Mesajul nostru este că stabilitatea este foarte importantă și că deciziile de reglementare trebuie luate într-un mod transparent și cu consultarea actorilor implicați.
Și contează, de asemenea, justețea, fairness-ul cu care sunt tratați jucătorii economici. Iar miza depășește orizontul de timp al crizei și al situației actuale. Gradul de echitate și de echilibru al măsurilor care vor fi luate acum vor impacta deciziile de investiții în domeniul energetic pe o perioadă foarte îndelungată.
Adică știm cu toții cât de mult rău a făcut OUG nr. 114/2018, care a fost dată peste noapte și a bulversat foarte mult piața. Știm că, de aproape un deceniu, se anunță multe planuri, dar nu se fac deloc investiții în regenerabile, din cauza volatilității legislative, care afectează foarte rău planurile de investiții. Eventuale modificări adverse și nejustificate de reglementări pot avea un impact negativ asupra companiilor din domeniul energiei și inclusiv asupra listării Hidroelectrica. Noi sperăm ca deciziile să se ia în mod echilibrat.
Totuși, statul român deține peste 80% din marii producătorii de energie ai țării, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, care beneficiază de actuala situație din piață, cu prețuri mari, și asta se vede în situațiile lor financiare foarte bune. Deci mesajul nostru este că suprataxarea ar avea un beneficiu net pentru stat relativ scăzut, în sensul că ce ar câștiga din suprataxarea veniturilor ar pierde pe partea cealaltă din dividende și impozit pe profit. Iar pe de altă parte, dacă ne uităm la prețul mediu de vânzare, prețurile medii realizate de Hidroelectrica nu sunt neapărat ceea ce vedem pe piețele spot″, a punctat oficialul FP.
Recent, prețul mediu de pe piața spot de electricitate din România a depășit nivelul de 3.000 lei/MWh, de neimaginat cu un an în urmă, și au apărut inclusiv discuții despre eventuala suspendare a pieței pentru ziua următoare (PZU). Dividendele totale distribuite de Hidroelectrica anul acesta se ridică la 3,8 miliarde lei, din care peste 3 miliarde lei revin Ministerului Energiei.
OUG nr. 114/2018, abrogată între timp, le-a impus celor mai mari și mai competitivi producători de energie, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, să își vândă o bună parte din producție furnizorilor populației la preț reglementat aprobat de ANRE, sub nivelul cotațiilor pieței, compus din costuri plus marjă de profit fixă de 5%. Hidroelectrica a atacat în instanță această prevedere, sprijinită de FP și de sindicatul angajaților săi, iar procesul a ajuns până la Curtea Constituțională.
Daniel Naftali mai spune că, la un moment dat, în perspectiva listării, Hidroelectrica va trebuie să le explice investitorilor care este strategia pe termen lung a companiei în ceea ce privește activitatea de furnizare de energie electrică clienților finali casnici. Hidroelectrica are cel mai mic preț retail de pe piața liberă, cu care atrage tot mai mulți consumatori din rândul populației, însă se confruntă și cu dificultăți semnificative din punct de vedere logistic pe acest segment. Inclusiv ministrul Energiei și oficiali ai ANRE și-au schimbat furnizorul și s-au mutat la Hidroelectrica.
″Furnizarea către casnici are încă o pondere mică în business-ul Hidroelectrica. Dar este clar că vine cu un profil puțin diferit față de activitatea Hidroelectrica până în prezent. Credem că managementul Hidroelectrica trebuie să exprime cât mai bine care este strategia pe termen lung. Un lucru pe care investitorii sigur îl vor cere este cât mai multă claritate. Important este că energia vândută casnicilor e vândută de către Hidroelectrica la prețul corect, asta trebuie să transmită compania investitorilor. Iar business-ul casnic prezintă anumite riscuri suplimentare, infrastructura tehnică este foarte importantă și impactează un segment de consumatori la care mediul politic este extrem de sensibil″, a spus Naftali.
El încheie spunând că interesul pentru acțiunile Hidroelectrica pe piața internațională de capital este enorm și vine inclusiv de la jucători financiari specializați în investiții ″verzi″, sustenabile din punct de vedere climatic și al mediului.
″Dorim ca listarea Hidroelectrica să aibă loc, fiind un proiect care la care se lucrează de foarte mult timp. Compania este foarte importantă, nu doar pentru Fond, ci pentru România. Interesul pentru această companie și pentru listarea ei este enorm, asta am văzut inclusiv în discuțiile preliminare cu investitorii și cu băncile. Investitori de cel mai mare calibru, de calibru global și care, unii dintre ei, prin această listare, s-ar uita pentru prima oară la România.
Și nu e vorba doar că despre faptul că acum sunt mari prețurile la energie, ci de unicitatea activului, o companie cu peste 6.000 MW instalați în capacități hidroenergetice și operând într-o piață care prezintă oportunități importante de creștere pe viitor″, a conchis vicepreședintele administratorului Fondului Proprietatea.
