Ministerul Finantelor a atras doar 716,8 milioane lei (137,6 milioane euro), prin a cincea emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an.
Avertismentul din luna februarie a acestui an, când oferta de titluri de stat dematerializate destinate populației a strâns cele mai mici subscrieri, în echivalent 198,26 milioane euro, nu a fost unul pasager sau rezultat doar dintr-o istovire a resurselor financiare în participări lunare în programul Fidelis sau în ofertele publice primare majore de la Cris-Tim și Electroalfa.
Acum, datele finale analizate de Profit.ro relevă că exercițiul acestei luni este încă și mai slab, indicând pentru acest moment o scădere clară a apetitului investitorilor individuali pentru emisiunile Ministerului Finanțelor.
La finalul programului de subscriere, în sistemul Bursei de Valori București s-au adunat aproximativ 9.600 de ordine, care exprimă opțiuni pentru achiziții în valoare de doar 136,93 miliioane euro.
Este o prăbușire de 63,67% față de exercițiul precedent din aprilie, când subscrierile s-au ridicat la 376,91 milioane euro, și un nivel chiar cu 30,93% mai redus față de ediția-dezastru din fenbruarie, conform analizei Profit.ro.
Dacă ne întoarcem cu jumătate de an în urmă, găsim o participare de 3 ori mai mare, în echivalent 428,46 milioane euro, doar la oferta de titluri de stat din programul Fidelis a lunii octombrie.
Retragerea subită a investitorilor poate fi privită și în contextul unei țări marcată astăzi de deprimare, așa cum semnalau șefii de la Dacia la finalul lunii trecute, confruntați cu o scădere drastică a vânzărilor de automobile.
Șocurile economice nu sunt resimțite doar de indicatorii macroeconomici, conform cărora România este în recesiune și a recăzut în zona unei inflații cu 2 cifre, dar și la firul ierbii, unde cel mai mare developer imobiliar din București tocmai a raportat o cădere de 3 ori a veniturilor din vânzările rezidențiale.
Investitorii preferă să mai aștepte – știind că Fidelis are exerciții lunare – pentru a vedea ce se întâmplă cu dobânzile, cu raportul de schimb euro/leu, cu criza guvernamentală și cu fluxul de știri dinspre economie.
Interesul a mers acum cu precădere către instrumentele financiare denominate euro, care reprezintă 58,75% din volumul subscrierilor.
Titlurile cu cea mai lungă maturitate, de 10 ani (R3605AE), au avut și cea mai bună participare, cu aproximativ 2.300 de ordine cu o valoare totală de 38,45 milioane euro. Investitorii au fost atrași de dobânda anuală de 6,25%.
Prin contrast, interesul a fost mic la obligațiunile guvernamentale cu scadență intermediară. Astfel, emisiunea denominată în euro scadentă în mai 2029 (R2905AE), având un cupon anual de 4,00%, a cumulat plasamente de 24,58 milioane lei, iar titlurile de stat cu termen în mai 2031 (R3105AE) și un cupon anual de 5,00% au strâns preferințe însumând 17,42 milioane euro.
Devalorizarea leului în raport cu euro a fost în măsură să sperie investitorii care au cotat slab la titlurile denominate în moneda națională. Emisiunea cu cea mai mare preferință, cea scadentă în mai 2028 și având un cupon anual de 6,40% (R2805C), a cumulat aproximativ 1.700 de ordine cu o valoare de 146,29 milioane lei (28,07 milioane euro).
Participarea a fost de 2,4 ori mai mică, respectiv de 60,13 milioane lei (11,54 milioane euro), pentru titlurile de stat cu aceeași maturitate, dar bonificate cu un cupon anual de 7,40% pentru donatorii de sânge (R2805B).
Valorile au fost chiar mai slabe pentru celelalte emisiuni denominate în lei și cu maturități mai mari: de 32,38 milioane lei (6,21 milioane euro) pentru obligațiunile guvernamentale cu maturitate în mai 2030 (R3005C) și dobândă de 7,00% și de 55,56 milioane lei (10,66 milioane euro) pentru titlurile de stat cu scadența în 2032 (R3205A) și cupon anual de 7,50%.
