Limitările de lichiditate pentru bursă aduse de concentrarea unor pachete tot mai mari de acțiuni la fondurile de pensii care nu le repun în vânzare au fost aduse în discuție la Profit Piața de Capital.forum. Cu un aport anual din contribuiții de aproape 3 miliarde lei către BVB, unde valoarea medie zilnică de tranzacționare este de numai aproximativ 10 milioane dolari, fondurile riscă să acapareze free-float-ul. Bogdan Drăgoi, președinte la SIF Banat Crișana, critică abordarea de buy & hold a jucătorilor de la Pilonul II care gripează rulajele, iar directorul general al Bursei Adrian Tănase subliniază că este nevoie de noi listări.
Cu fostul lider al majorității parlamentare din perioada 2016-2018 Liviu Dragnea încarcerat, fantoma amputării fondurilor de pensii nu mai bântuie bursa românească, dar problema legată de supradimensionarea acestor entități față de adâncimea pieței de capital locale nu numai că nu a dispărut, dar devine tot mai acută pe măsură ce jucătorii de la Pilonul II au ajuns să concentreze pachete tot mai mari de acțiuni la companiile listate pe piața reglementată de la BVB.
Resorbirea în ani a acestui free-float a condus la un impas pe lichiditate, în multe zile fiind numai 5-7 emitenți care depășesc reperul unor tranzacții de 1 milion de lei. Interpunerea constantă a fondurilor de pensii a diminuat și volatilitatea, iar multe titluri ajung pentru perioade bune în paliere înguste de oscilații care abia mai fac posibile speculațiile „în range”.
Andreea Pipernea, CEO la NN Pensii, cel mai important investitor de la această categorie, este conștientă de diferențialul structural între fluxurile de capital ale fondurilor și disponibilitatea companiilor mari de a se lista la BVB, creând astfel debușee pentru plasamentele în acțiuni. „Din punctul de vedere al fondurilor de pensii investiția pe bursa locală devine de la lună la lună și de la an la an din ce în ce ai problematică”, a declarat aceasta la videoconferința Profit Piața de Capital.forum.
Pilonul II al fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii a ajuns la active de 80 miliarde lei, iar aproximativ un sfert din aceste resurse au fost investite în acțiuni, covârșitor pe bursa românească. Contribuțiile anuale sunt de 10 miliarde lei, ceea oferă susținere la cumpărare, dar se traduce și printr-o diminuare a acțiunilor în mod real disponibile la tranzacționare, așa-numitul free-float.
„Avem un rol pozitiv în a susține bursa și în a o crește, dar cu adevărat avem și un rol probabil limitativ în lichiditatea ei”, admite Pipernea, care este și vicepreședinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
O problemă care inhibă jucătorii de la Pilonul II să facă mai multe tranzacții este aceea că legislația în vigoare dispune ca orice comisioane ale pieței să fie plătite de societățile de administrare și nu de fonduri, însă Pipernea spune că nu aici este factorul care frânează rularea portofoliilor, iar la baza acestor decizii stau chiar raționamente de ordin investițional: „Și dacă ar exista această schimbare, comportamentul fondurilor de pensii nu s-ar schimba în zona de trading, ar rămâne tot un comportament de buy & hold”.
CEO de la NN Pensii afirmă că, într-adevăr, este tot mai greu să cumperi la BVB și că deja acesta este un argument tot mai important pentru căutarea plasamentelor externe, dincolo de cele clasice pentru diversificare pe industrii și geografii. „Cred că se vede că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult către piețele de afară”, mai spune Pipernea menționând necesitatea găsirii unor volume mari și a lichidității de care va fi nevoie la momentul în care pensiile vor ajunge în plată.
Bogdan Drăgoi, președinte la SIF Banat Crișana (SIF1), „aprinde” panelul cu intervenția sa. Videoconferința Profit.ro are ca temă dezvoltarea pieței de capital, dar retoric el spune că o putem închide acolo, dacă cea mai importantă zonă de pe bursă, Pilonul II de pensii, are abordarea că vor resorbi constant lichiditatea de pe bursă.
„Politica este de buy & hold. Asta înseamnă că în fiecare lună dumneavoastră nu veți vinde nimic, cu lichiditatea care va veni în fiecare lună nu veți face decât să cumpărați tot ce este în piață, să nu puneți nimic la vânzare. Eu nu înțeleg de ce ne mai chinuim atunci?”, spune Drăgoi mult timp oficial în Ministerul Finanțelor Publice unde în 2012 a ajuns chiar în poziția de ministru. „Dacă cel mai mare mare jucător care are 20 de miliarde de lei în acțiuni pe bursă are politica să fie buy & hold, să nu vândă, să nu cumpere, orice am face noi astăzi aici, oricât ne-am chinui noi cu fiscalitatea, oricât ne-am chinui noi cu companii gen Hidroelectrica și alte lucruri care să vină la bursă, nu vom realiza nimic.”
Calculul său este simplu. La actualul nivel al contribuțiilor, fondurile de pensii pot ajunge și la achiziții anuale de 3 miliarde lei, pe o piață unde lichiditatea medie zilnică este de 10 milioane dolari. Aceasta înseamnă că un sfert din tranzacții deja au contraparte la cumpărare jucătorii de la Pilonul II, însă pachetele dobândite nu se vor reîntoarce în piață.
„Oricât am lista, dumneavoastră puneți atât de mulți bani de la deponenți lunar, trimestrial, anual încât veți acoperi tot free-float-ul de la acele companii, iar noi astăzi ne pierdem vremea”, rezumă Drăgoi.
„Îngrijorarea este extrem de reală”, răspunde Pipernea de la NN. „Este un lucru care ne îngrijorează și pe noi.” Îngustarea free-float-ului limitează mișcările fondurilor de pensii și chiar ei sunt conștienți că deși sunt investiți în acțiuni la companii listate, portofoliul este uneori imobil ca al unui fond de private equity. Practic este foarte grea o mișcare care să repoziționeze semnificativ portofoliul unei entități de la Pilonul II.
Pe de altă parte, mandatul de la contributori este acela de a investi lunar, iar datoria administratorilor este aceea de a face plasamente în instrumentele financiare ce aduc cel mai mare randament pe termen lung. „Noi primim de la oameni acești bani și avem mandat de a investi lunar banii pe care îi aduc în fondurile de pensii; datoria noastră este să punem acești bani unde putem găsi cele mai bune randamente pentru ei”, rezumă Pipernea.
Diagnosticul în industrie este acela că perioada ieșirilor nete fiind foarte îndepărtat[, la ani distanță, bursa ar urma să arate altfel. Pe de altă parte există o neliniște ca să nu se ajungă la poziții a căror lichidare să fie foarte îndelungată. Un șoc în videonconferința Profit.ro este că Pipernea de la NN a menționat sute sau chiar mii de zile!
Fondurile de investiții străine se uită la lichiditatea unei piețe și la rulajul mediu zilnic al unui emitent. Preocuparea acestora este ca să poată ieși în 3 zile din poziție, putând astfel reacționa la condițiile de piață.
În piața românească jucătorii de la Pilonul II au ajuns la dețineri majore, cu principalul jucător NN având participații peste reperul de 10% la Banca Transilvania (TLV), Fondul Proprietatea (FP), iar la companii precum Transgaz (TGN) și Transelectrica (TEL) au ajuns să controleze a 7-a parte din free-float. La Banca Transilvania valoarea pachetului din portofoliu era conform ultimei raportări de 1,14 miliarde lei.
De multe ori, chiar și profesioniștii pieței simt că ating lovesc de sus și în ritmul actual al contribuțiilor vor atinge niveluri de la care nu mai pot acumula prin reglementări. „Ce va însemna atingerea acelor limite? Va însemna că în măsura în care nu vor exista alte posibilități pe piața locală care este principala la care ne uităm – în primul rând din motive de randamente, dar nu numai – sigur că fluxurile vor merge din ce în ce mai mult afară”, spune Pipernea.
Fondul de la Pilonul II al societății pe care aceasta o reprezintă mai are investiții majore la Romgaz Mediaș (SNG), de 512,77 milioane lei, la BRD Groupe Société Générale (BRD), de 549,68 milioane lei, la Electrica (EL), de 286,03 milioane lei, și Transgaz (TGN), de 192,10 milioane lei. Ultimele 2 titluri au zile bune în care rulajul nu depăeșește reperul de 1 milion de lei, ceea ce înseamnă deja că etapele de lichidare se pot prelungi pe luni de zile. „Este o problemă sistemică, dar care nu-și va găsi rezolvarea din zona fondurilor de pensii; își va găsi rezolvarea din dezvoltarea pieței”, mai spune Pipernea.
Drăgoi de la SIF Banat Crișana spune că discursul fondurilor de pensii despre investiția pe termen lung pentru contributori și care justifică comportamentul buy & hold de pe bursă nu este susținut de structura portofoliului de titluri de stat. Maturitatea medie este de 2 ani. „Dacă pe zona aceea putem fi jucători, hai să încercăm să nu fim atât de lipsiți de interacțiune pe partea de piață de capital”, afirmă președintele SIF Banat Crișana care a lansat în urmă cu aproximativ un deceniu prima emisiune de titluri de stat românești denominată în dolari pe piețele externe.
Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București, el însuși la frâiele banilor administrați de NN pentru 2 milioane de români până în anul 2017, nu aruncă prosopul. Spune că sunt soluții, dar principala este legată de noi listări. „E clar că principala problemă e piața primară; fondurilor de pensii le trebuie oportunități.”
Trecerea comisioanelor de la administratiori pe fonduri, împrumutul de acțiuni pot ajuta întrucâtva și sunt parte a rezovării problemei. La fel, o alocare către fonduri de investiții mai mici care de facto ar ]nsemna externalizarea procesului de selecție ar ajuta la menținerea pachetelor de acțiuni în piață la jucători mai mici care să le schimbe între ele mai des decât ar face-o fondurile de pensii printr-un comportament buy & hold.
Totuși, așteptările ele mai importante sunt legate de listările unor companii de dimensiuni mari dintre care prima așteptată este Hidroelectrica. „Orice am face noi și cu Contrapartea Centrală, dacă nu avem o piață primară mult mai activă care să vină să creeze aceste oportunități pentru fondurile de pensii, vom suferi la lichiditate”, conchide Tănase.
