Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a notificat Bursa de Valori București, unde este acționar semnificativ, că își retrage candidatul, Volker Potthoff, după consultări cu acesta și urmare a timpului limitat de depunere a documentației aferente candidaturii. La AGA din 20 noiembrie se vor afla pe listă 12 candidați, inclusiv fostul reprezentant al BERD, Otto Naegeli.
Candidatul de la Frankfurt al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Volker Potthoff, pentru o poziție în boardul Bursei de Valori București (BVB) a fost retras, după ce săptămâna trecută candidatura acestuia a fost subiectul unor știri contradictorii rezultate dintr-o comunicare echivoca a operatorului de piață. Instituția internațională a notificat Bursa, unde este acționar semnificativ, că retrage candidatura, urmare a timpului limitat de depunere a documentației aferente acesteia și la solicitarea candidatului.
O comunicare de săptămâna trecută a BVB îl dădea pe Potthoff sub linia de trecere a candidaturilor pentru boardul operatorului de piață afișată pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 20 noiembrie. Emitentul menționa că, în termenul prevăzut până la 23 octombrie, reprezentantul BERD nu depusese actele pe baza cărora să poată fi evaluată adecvarea prealabilă a candidaturii. „Lipsesc actele de studii, cazierul fiscal și cazierul judiciar”, spunea documentul BVB, care menționa că nu a putut fi evaluată adecvarea prealabilă a candidaturii.
Ulterior, în contextul în care în presă au apărut date conform cărora candidatul BERD a fost respins și tocmai urmare a unor erori în formalitățile birocratice, unde se presupune că instituția internațională excelează, BVB a făcut o revenire, cu atât mai mult cu cât informația inițială punea într-o lumină proastă un acționar al său. Bursa a comunicat că toți cei 13 candidați ar fi urmat să fie pe lista de vot, însă pentru Potthoff nu s-a putut efectua evaluarea prealabilă.
Revenirea s-a făcut, potrivit unor surse din piața de capital contactate de Profit.ro, și în urma unor telefoane de la BERD, deși nici până la momentul respectiv, la 2 săptămâni de la trecerea termenului pentru depunerea documentațiilor aferente candidaturii, actele lui Potthoff lipseau.
Totuși, baza pentru o respingere propriu-zisă a candidaturii nu exista. Conform Legii 31/1990 a societăților comerciale, pentru a candida în board, o persoană trebuie să aibă nominalizarea unui acționar și un CV depus, condiții îndeplinite de Potthoff. Ca societate listată, BVB intră și sub incidența legislației pieței de capital care prevede prezentarea unor documente suplimentare, dar de acestea ar fi nevoie abia în procedura de avizare.
Potrivit aceluiași ansamblu normativ, emitentul de pe bursă trebuie să facă o evaluare prealabilă, iar aici BVB a comunicat corect că nu a putut face evaluarea. Aceasta însă nu ar urma să-l descalifice automat pe candidat de la vot. Acționarii își pot asuma peste Consiliu evaluarea persoanei.
Într-adevăr, o decizie chiar din această vară a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) într-o speță referitoare la SIF Oltenia (SIF5), menționează faptul că boardul nu poate face cenzură legală a propunerilor acționarilor, acestora revenindu-le responsabilitatea în AGA. Pentru orice opinie contrară are Consiliul de Administrație cu privire la vicii legale, o instanță se poate pronunța prin invalidarea deciziilor prezumtiv nelegale ale acționarilor.
Pasul înapoi făcut de BERD și Potthoff elimină, însă, orice interpretare echivocă sau ceea ce ar putea fi un început cu stângul de mandat într-un board al Bursei care iarăși se prefigurează a fi scindat. Bursa pierde, însă, și un om cu experiență, un specialist în problemele de decontare, care a lucrat pentru Deutsche Boerse. „Omul este greu în piață”, a afirmat într-o discuție cu Profit.ro cineva care chiar l-a cunoscut la Frankfurt. „Are un CV beton."
CU această încurcare în acte, Otto Naegeli, cel care a fost reprezentantul BERD în board în mandatul trecut, are șansa sa să se realeagă într-un CA unde mizele acționarilor sunt ridicate. Acesta și-a câștigat o reputație bună în piața românească de capital. În toamna anului 2017, în condițiile unui CA scindat, opțiunea lui Naegeli a cântărit decisiv în balansarea voturilor către Adrian Tănase, cel care la începutul anului trecut a preluat funcția de director general BVB, după 4 ani de mandat ai polonezului Ludwik Sobolewski.
În răstimpul trecut, Bursa a mers pe varianta constituirii unei Contrapărți Centrale naționale, fondată și operaționalizată din interior, în pofida viziunii BERD de participare a actorilor pieței românești la un proiect de contraparte centrală regională. Este o variantă neîmpărtășită de comunitatea investițională și de brokeraj și caracterizată chiar naivă de unii reprezentanți ai acesteia în discuții cu Profit.ro. Decontările în monedă diferită și parametrii urmăriți de comitetul de risc foarte diferiți de la o țară la alta îi fac pe aceștia să perceapă viziunea BERD drept nefezabilă. La AGA din primăvara anului trecut propunerea pentru aprobarea de principiu a disponibilizării unei sume pentru crearea unei contrapărți centrale românești a trecut cu un vot „en fanfare”, în pofida obiecțiilor ridicate acolo chiar de cei care au venit din partea BERD ca acționar. În acest an, Contrapartea Centrală națională a fost constituită, cu o largă participare a unor actori din piețele financiare și sectorul energetic, în cadrul unui proces care a mers implacabil și a fost condus de Tănase.
Pe listele de candidați în board, revin nume care s-au aflat și în mandatul trecut în CA. Claudia Gabriela Ionescu din zona bancară, Valerian Ionescu, șeful brokerajului de la BCR, Gabriel Marica din zona SIF-urilor, Octavian Molnar din partea IFB Finwest și Dan Paul, din partea Asociației Brokerilor. Robert Pană din partea Swiss Capital, cel mai relevant broker din România, vine să-și reînnoiască poziția, dar aparent de data aceasta pe aceeași plajă de voturi va fi Răzvan Raț, director general adjunct la BRK Financial Group din Cluj-Napoca.
Nu este singurul nume nou. Ștefan Szitas este propunerea SIF Transilvania (SIF3), care are și un suficient număr de voturi pentru a-l impune. Mihaela Bîciu, șefa de la SSIF TradeVille, cel mai vizibil broker de retail, vine cu o candidatură în care propune inclusiv eliminarea hârtiilor de la bursă, considerată de aceasta ca o variantă care se impune în condițiile în care chiar activitatea de tranzacționare se execută electronic, iar tehnologia cloud a evoluat spectaculos.
Dragoș Neacșu, CEO peste un deceniu la Erste Asset Management, cel mai important administrator de fonduri mutuale, și-a depus candidatura, însă iarăși aici ar putea fi suprapuneri de voturi atât peste Ionescu de la BCR, cât și cu Radu Hanga, cel care a preluat de la Neacșu nu demult poziția de președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Ultimul a venit în actualul board abia în vara anului 2017, pentru a prelua locul vacantat de decesul neașteptat al lui Cristian Micu. Conform informațiilor centralizate de Profit.ro, Hanga, cu activitate de peste 20 de ani în cadrul Grupului Banca Transilvania, are șansele cele mai mari să devină și noul președinte al Bursei de Valori București, așa cum anunțam încă de la finalul lunii trecute.
