Introducere
După o săptămână de volatilitate extremă pe piețele financiare, în care S&P 500 a oscilat violent între euforie și corecție, iar aurul a atins noi maxime istorice, investitorii se confruntă tot mai mult cu riscurile unui nou regim de piață. Deciziile comerciale agresive ale administrației Trump au declanșat răspunsuri dure din partea Chinei și au obligat băncile centrale din Asia să accelereze măsuri de stimulare. În spatele aparentei stabilități a datelor macroeconomice, piețele au început să tranzacționeze un scenariu deflaționist. Iar în acest nou context, prudența devine activul principal.
Pentru cititorii grăbiți – pe scurt:
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
- Escaladare tarifară SUA-China: Trump ridică tarifele la 145%, China răspunde cu 125% și semnalează că nu va mai reacționa suplimentar.
- Reacția piețelor: S&P 500 înregistrează miercuri cea mai bună zi din ultimii 15 ani, urmată ieri de un declin rapid; aurul atinge noi maxime pe fondul atitudinii defensive a investitorilor.
- China accelerează stimularea: PBoC și guvernul pregătesc reduceri de dobândă și creșterea deficitului bugetar pentru a contracara șocul extern.
- Piața tranzacționează narațiunea, nu datele: Așa cum spune Ben Carlson, piețele reacționează la percepții, nu la statistici; regimul este acum clar „risk-off”.
Politica tarifară a SUA aduce un răspuns dur din partea Chinei și forțează ajustări agresive în Asia
Escaladarea războiului tarifelor dintre SUA și China a atins un nou punct critic: în doar câteva zile, Washingtonul a crescut taxele aplicate importurilor din China la 145%, iar Beijingul a răspuns cu o creștere la 125% a tarifelor pentru mărfurile americane. China a declarat că nu va răspunde la alte creșteri din partea SUA, dar mesajul transmis a fost ferm: tarifele sunt considerate o tactică de „bullying economic”, iar importurile din SUA devin „fără sens economic”.
Pe plan intern, acest nou șoc comercial obligă autoritățile chineze să accelereze relaxarea politicii economice. Banca Populară a Chinei este așteptată să reducă în perioada imediat următoare rata rezervelor minime, urmată de două reduceri succesive ale dobânzii de politică monetară, în Q2 și Q3. Potrivit BofA și Goldman Sachs, măsurile fiscale vor fi și ele extinse: deficitul bugetar ajustat ar putea ajunge la 14,5% din PIB, în creștere de la 10,4% anul trecut.
Totuși, aceste măsuri nu vor putea compensa integral șocul extern. Goldman estimează că efectul cumulat al tarifelor și al încetinirii globale va reduce creșterea PIB-ului real al Chinei la doar 4,0% în 2025, față de 4,5% prognozat anterior. În paralel, banca centrală chineză este prinsă între nevoia de stimulare și riscul de depreciere bruscă a yuanului, care ar putea declanșa ieșiri de capital și tensiuni geopolitice suplimentare.
Piețele reacționează violent: de la euforie la volatilitate sistemică
Wall Street a oferit miercuri cea mai bună zi din ultimii 15 ani: S&P 500 a crescut cu 9,5%, alimentat de anunțul Casei Albe privind o pauză de 90 de zile în aplicarea de noi tarife pentru toate statele, cu excepția Chinei. Însă optimismul a fost rapid anulat de realitatea economică: joi, indicele a pierdut 3,5%, iar vineri contractele futures au revenit pe roșu. S&P 500 rămâne cu peste 7% sub nivelul de la începutul lunii aprilie.
Tony Pasquariello observa că toate cele mai bune și cele mai proaste 20 de zile pentru S&P 500 din ultimele trei decenii s-au concentrat în perioade de recesiune majoră – criza financiară globală și pandemia. Evenimentele recente se încadrează perfect în acest tipar: volatilitate extremă, pe fondul unei deteriorări lente dar constante a fundalului macro.
Pe piața aurului, datele din raportul GS Futures indică o cerere excepțional de ridicată pentru opțiuni de tip call - instrumente folosite de investitori care pariază pe creșteri viitoare de preț. Volatilitatea implicită pe termen de 3 luni a atins cele mai înalte niveluri din ultimul an, iar diferența dintre cererea pentru opțiuni call și put a înregistrat cel mai puternic salt din ultimele 12 luni. Acești factori indică o poziționare pronunțat optimistă în favoarea aurului, într-un context în care activele riscante clasice precum acțiunile devin tot mai greu de acceptat în portofolii.
Datele din SUA privind inflația au venit sub așteptări: core CPI a crescut cu doar 0,06% în martie, iar inflația anuală a scăzut la 2,79%. Categoriile sensibile la cerere (transport, hoteluri, energie) au tras inflația în jos, un semnal că cererea internă începe să slăbească structural.
Dinamica se mută de la date la percepții: regim „risk-off” într-o lume deflaționistă
Așa cum subliniază Ben Carlson, piețele nu reacționează la datele actuale, ci la povestea despre unde se îndreaptă acele date: „Markets don’t trade on hard data. They trade on narratives about where that data is going.”. Narrativa actuală este clară: riscurile sunt în creștere, iar protejarea capitalului devine mai importantă decât generarea de randament.
Piețele globale se află într-un regim clar de „risk-off”, în care investitorii renunță la active riscante în favoarea celor sigure – aur, obligațiuni, lichiditate. Acest comportament este specific unei faze de deflație incipientă, în care scăderea prețurilor nu este un semn de sănătate economică, ci de contracție a cererii și de pierdere a încrederii în perspectivele de creștere.
Pentru investitori, mesajul este clar: deși datele de azi nu indică încă o criză, piața se pregătește pentru una. Pozițiile defensive, lichiditatea crescută și evitarea expunerilor nejustificate devin priorități. Atât timp cât povestea dominată de recesiune și incertitudine continuă să prevaleze asupra „hard data”, volatilitatea rămâne regula, nu excepția.
Acest material este oferit doar în scopuri educaționale și nu trebuie interpretat ca un sfat de investiții.
Justin Ștefan este comentator financiar și investitor retail.
