Șocul dobânzilor și conflictul din Ucraina au adus o secvență prelungită de 5 trimestre cu ieșiri nete din fondurile de investiții alternative, care s-au atenuat doar la începutul acestui an. Tendință mai temperată pentru fondurile de acțiuni.
Activele nete ale fondurilor deschise de investiții din România erau, la finalul lunii martie, de 17,43 miliarde lei, cu numai 0,85% sub cele de 17,58 miliarde lei de la sfârșitul anului trecut, dar cu 31,81% sub maximul de 25,33 miliarde lei din anul 2021. „La finalul anului 2022, piața de fonduri deschise din România a scăzut cel mai mult din toată Europa”, amintește contextul Horia Gustă, președinte al Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), agregatorul acestor date.
Declinul este rezultat și efectului în portofolii al șocului de pe piața de obligațiuni, dar și al ieșirilor nete, care au fost de aproximativ 220 milioane lei în primul trimestru al acestui an. „Acestea s-au diminuat puternic”, spune Jan Pricop, director executiv al Asociației. Într-adevăr, românii au scos 2,47 miliarde lei din fondurile deschise de investiții în primele 3 luni ale anului trecut, pe fondul panicii legate de declanșarea conflictului din Ucraina, iar acestea au fost o constantă pe parcursul lui 2022: 1,65 miliarde lei la T2, 1,33 miliarde lei la T3 și 1,21 miliarde lei la T4. „Probabil că o să avem intrări nete curând”, afirmă Pricop.
Hemoragia de resurse nu s-a tradus și printr-o părăsire totală a pieței. Dimpotrivă, la finalul lunii aprilie, fondurile deschise de investiții aveau un număr record de aproape 495.000 de investitori, cu 12.000 de clienți mai mulți decât în luna precedentă și cu 200.000 de persoane peste nivelul din septembrie 2020, când AAF a lansat campania „Economisește inteligent”.
Pierderea de valoare nu a fost unitară. Astfel, fondurile de acțiuni au un declin anualizat de numai 4%, în contextul revenirii bursiere de la cumpăna dintre ani, în timp ce fondurile axate pe investițiile în obligațiuni și instrumente cu venit fix au un recul de 24%, în etapa de trend de creștere a dobânzilor.
„Trebuie să schimbăm ceva”, spune Gustă cu referire la obiectivul industriei de a atrage participanți la niveluri comparabile cu cele din regiune. În acest scop, Asociația a creat un grup de lucru împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) care vizează permiterea vânzării de unități de fond prin intermediul băncilor, cu cont global, așa cum este permis în Europa, dar și modificări ale legislației fondurilor alternative de investiții.
Într-o dinamică ascendentă sunt conturile de pe bursă. Acestea consemnează o creștere trimestrială de 6% și au ajuns la peste 140.000 de persoane înregistrate la brokeri, dar un salt semnificativ față de numai 53.000 de conturi în 2019. „Este o evoluție care ne bucură”, spune directorul general al Bursei de Valori București, Adrian Tănase, însă și el pune această dinamică în contextul mai larg al slabei dezvoltări a pieței: „Suntem încă jos. Ne dorim ca această participare să crească semnificativ.”
