1. Cum ați ajuns să investiți în România și, în mod specific, în Fondul Proprietatea?
Peter Krivc: Fondul Proprietatea este, din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai interesante experimente de capitalism din Europa Centrală și de Est. A apărut ca o soluție practică la o problemă reală - compensarea nedreptăților din perioada comunistă - și a fost construit ca un vehicul de piață, nu ca o extensie a statului.
Pentru un investitor regional ca Axor, FP a reprezentat o combinație rară: active strategice de infrastructură și energie, o istorie solidă de distribuții de capital și un cadru legal care permite acționarilor să fie activi. România a avut curajul să facă ceva ce multe state încă evită: să transfere controlul economic către piață și să accepte că valoarea este creată mai bine de investitori profesioniști decât de structuri politice.
2. Care sunt principalele realizări din momentul în care Axor a devenit investitor activ la FP, împreună cu investitorii români de retail?
Peter Krivc: Axor este acționar FP de mulți ani, însă am devenit un investitor activ din aprilie 2025. Momentul de cotitură a fost AGA din septembrie 2025, când o coaliție largă de acționari - în principal investitori de retail români - a respins propunerea de numire a ROCA ca administrator și a votat revocarea boardului existent.
În noiembrie 2025, aceeași coaliție a susținut alegerea unui nou Consiliu de Administrație. Este un board care funcționează diferit: mai multă transparență, mai multă disciplină financiară și o atenție reală asupra interesului acționarilor. Rezultatele nu au întârziat să apară. De la activarea acționarilor, prețul acțiunii FP s-a dublat. Fondul a plătit un dividend regulat și un dividend extraordinar.
3. Au existat voci care au pus sub semnul întrebării implicarea unor investitori străini în active strategice de infrastructură din România. Cum răspundeți acestor critici?
Peter Krivc: Cred că această discuție pornește de la o premisă greșită. Capitalul nu are pașaport, iar crearea de valoare nu este condiționată de cetățenie. Ceea ce contează cu adevărat este calitatea implicării unui investitor și rezultatele pe care le generează pentru toți acționarii.
În cazul Fondului Proprietatea, beneficiarii direcți ai schimbărilor recente au fost, în majoritate covârșitoare, investitorii români. Peste 51% dintre acționari sunt investitori individuali români, iar peste 15% sunt entități juridice românești. Creșterea prețului acțiunii și distribuțiile de capital au mers în principal către aceștia.
Pentru noi, acesta este testul real al oricărei implicări: cine câștigă în urma ei. Iar cifrele arată clar că implicarea acționarilor activi a funcționat în beneficiul investitorilor români. Axor nu urmărește să extragă valoare în detrimentul altora. Implicarea noastră este pentru toți acționarii.
4. Lion Capital a lansat o ofertă publică pentru 5,99% din Fondul Proprietatea. Luați în calcul un exit? Cum vedeți viitorul investiției Axor?
Peter Krivc: Axor nu vinde în această ofertă. Prețul de 0,68 lei pe acțiune nu reflectă valoarea economică și perspectiva pe termen lung a activelor din portofoliul Fondului Proprietatea.
Un exemplu clar este participația la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Conform evaluării realizate cu sprijinul KPMG, valoarea capitalurilor proprii CNAB este de aproximativ 10,07 miliarde lei. Valoarea participației FP, înainte de discounturi, este de circa 2 miliarde lei, ceea ce ar duce VAN-ul FP la aproximativ 1,02 lei pe acțiune. Oferta actuală implică un discount semnificativ.
În plus, există o solicitare legitimă a acționarilor pentru realizarea unei evaluări independente a CNAB în ipoteza unei vânzări către stat. Într-un moment în care există catalizatori reali de monetizare, nu este logic să ieși la discount.
5. Cum vedeți viitorul Fondului Proprietatea ca acționar, în contextul noii guvernanțe?
Peter Krivc: Consiliul de Administrație ales în noiembrie a început să funcționeze în direcția corectă, cu o guvernanță mai clară, un dialog real și constant cu acționarii și o disciplină mai strictă în alocarea capitalului. Aceste elemente sunt esențiale pentru recâștigarea încrederii pieței și pentru crearea de valoare pe termen lung.
Adunarea Generală din 26 februarie 2026 este un moment important în acest proces. Pe agenda AGA se află integrarea concluziilor consultării acționarilor în Politica Investițională, solicitarea privind realizarea unei evaluări independente a participației Fondului Proprietatea în CNAB, precum și posibilitatea unei returnări de capital către acționari.
Chiar dacă în februarie nu poate fi votat un dividend clasic, din cauza lipsei raportului anual auditat, returnarea de capital rămâne o opțiune legitimă și sănătoasă, atunci când structura bilanțului o permite.
Din perspectiva noastră, Fondul Proprietatea trebuie să continue să funcționeze ca un vehicul orientat spre disciplină financiară, distribuirea capitalului către acționari și monetizarea activelor într-un mod transparent și predictibil.
6. Credeți că o soluție mai bună pentru activele FP este listarea lor la BVB sau vânzarea?
Peter Krivc: Din punctul nostru de vedere, listarea este soluția superioară. Nu doar pentru Fondul Proprietatea, ci pentru investitorii români și pentru piața de capital din România.
Listările creează transparență, disciplină și acces pentru investitorii locali. Vânzările pot fi o soluție punctuală, dar pe termen lung, listarea aduce valoare nu doar fondului, ci întregului ecosistem bursier. România are nevoie de mai multe companii mari listate, nu de mai mult capital concentrat în afara pieței.
Fondul Proprietatea a demonstrat, în ultimii 15 ani, ce înseamnă capitalism aplicat: peste 29 de miliarde de lei distribuiți acționarilor, randamente medii anuale de aproximativ 21%. Acesta este modelul care trebuie continuat.
