Fermierii afectați de secetă și de criza din Ucraina nu s-au înghesuit până acum în număr mare să suspende plata ratelor la credite prin moratoriul aprobat la finele lunii ianuarie de Guvern, și pentru care Parlamentul vrea să dubleze termenul de solicitare, în condițiile în care un astfel de demers are mai multe condiționalități și se poate dovedi problematic pentru finanțările viitoare. Nu a venit aproape nicio cerere până acum la BCR, una din băncile mari ce finanțează sectorul, spune președintele acesteia, precizând că problema principală a fermierilor acum este de a găsi cumpărători la prețuri corecte.
Guvernul a aprobat, la finele lunii ianuarie, o ordonanță de urgență (OUG 4/2024) care permite fermierilor și companiilor din industria alimentară să ceară suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor la bănci, IFN-uri și firme de leasing, pentru o perioadă de o lună, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2024. Termenul de 60 de zile în care se pot depune cererile expiră la finele acestei luni, însă un proiect legislativ din Senat vizează prelungirea lui cu încă două luni, pentru a da mai mult timp agricultorilor să solicite.
Interesul de până acum pentru noul moratoriu al ratelor nu s-a văzut într-o avalanșă de cereri.
„Nu avem cereri pentru moratoriul ratelor la creditele din agricultură și industrie alimentară. O singură solicitare, imaterial din punct de vedere al expunerii”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, una dintre băncile mari care finanțează domeniul agricol, alături de Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BRD, Patria Bank, ProCredit sau Agricover IFN.
Din experiența clienților din domeniu, problema principală pe care au nevoie să o rezolve în prezent este la nivelul prețurilor, afectate conjunctural și de criza ucraineană. „Reacția mea la acest moratoriu a fost simplă: Fermierul român, în momentul de față, are nevoie de o piață de desfacere unde să vândă la un preț corect. Pentru că nu putem inventa lanț de procesare în care să consumăm tot ce producem peste noapte. Nu vom avea niciodată, chiar dacă vom deveni auto-suficienți și lumea se va hrăni din produs românesc, tot va trebui să exportăm. Fermierii români, în opinia mea, ar putea fi ajutați să nu mai ia această diferență, în interiorul propriei pierderi, dintre prețul internațional și prețul local, care e cauzată de conjunctură. Au nevoie de un cumpărător la preț de piață reală, în primul rând, și de rotație mai mare”, arată Manea.
În opinia sa, „să conduci un sector economic prin moratorii înseamnă să-l alienezi”, în condițiile în care interesul finanțatorilor este să lucreze cu comoaniile din domeniu, să le ajute să crească, inclusiv cu soluții pentru a depăși momentele grele ale acelui sector.
Bancherii au semnalat Guvernului, în etapa în care OUG se afla în stadiul de proiect, că un nou moratoriu, în fiecare an cu secetă, s-ar putea întoarce cu efecte adverse chiar împotriva fermierilor, diminuând și mai mult gradul de bancarizare al sectorului agricol. Și BNR a trimis o serie de observații la proiect, potrivit informațiilor Profit.ro.
Un nou proiect de OUG pus în dezbatere săptămâna trecută, pentru completarea ordonanței moratoriului, ar urma să reducă și categoriile de fermieri care pot solicita suspendarea ratelor, nemaifiind eligibili cei care au accesat programele de creditare cu garanții de stat IMM Invest România, IMM Invest Plus și componentele celui din urmă.
În forma publicată în monitorul oficial și intată în vigoare la finele lunii ianuarie, OUG privind suspendarea rambursării ratelor la creditele fermierilor dă și băncilor posibilitatea să refuze cererile în anumite condiții. Fermierii trebuie să discute întâi cu băncile și să demonstreze că au fost afectați cumulativ de seceta pedologică din 2023 și de efectele războiului din Ucraina. În proiectul inițial al actului normativ, măsurile de sprijin cu caracter temporar erau destinate doar producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică din 2023 și intrau sub incidența acestora și membrii familiei debitorului.
Față de proiectul inițial, forma aprobată în final de Guvern a modificat și perioada de suspendare a ratelor, stabilind „o lună până la data de 31 decembrie 2024”, față de „o lună, până la 12 luni, dar nu mai târziu de 31.12.2024″.
De prevederile OUG pot beneficia debitorii care au încheiat un contract pentru obținerea unui credit utilizat pentru activități din agricultură și industrie alimentară, care nu a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Maturitatea contractelor, respectiv perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor, poate fi prelungită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligației de plată. Dobânda datorată corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor. Comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se plătesc pe graficul revizuit, după suspendare.
Pentru a beneficia de suspendare, fermierii trebuie să depună la bancă, pe lângă cererea de suspendare și o declarație pe proprie răspundere precum și documente justificative solicitate de creditori care atestă că le-au fost afectate veniturile atât de situația generată seceta pedologică din 2023, cât și pe fondul situației generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Trebuie, de asemenea, să demonstreze că se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului ca urmare a intervenției uneia/mai multora dintre următoarele cauze:
• diminuarea drastică a veniturilor ca urmare a obținerii unor producții agricole vegetale reduse,
• a evoluției negative a prețurilor produselor agricole vegetale pe piață în anul 2023,
• imposibilității valorificării stocurilor de producție pe fondul situației din Ucraina, în special din cauza unor fluxuri comerciale de produse similare din Ucraina ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, efectuate la prețuri mult mai reduse decât cele autohtone,
• rentabilitate economică redusă sau chiar producție pe pierderi, cauzate de creșterea prețurilor la resursele materiale agricole în anii 2022 și 2023.
Interesul pentru finanțarea sectorului agricol a crescut treptat în ultimii ani, chiar dacă antreprenorii si companiile din domeniu se confruntă cu dificultăți. „Vom crește creditarea în lanțul agricol mai mult decât ne-am propus să creștem în general finanțarea economiei. Agricultura, alături de energie și tech sunt zonele in care vrem să câștigăm. În agricultură vrem să finanțăm mai mult, de la cultură mare și creșterea animalelor, până la procesare”, spune Sergiu Manea.
În opinia sa, marea problemă în domeniu nu e calitatea procesării, pentru că avem procesatori de calitate, ci scara și predictibilitatea întregului lanț de furnizare, ceea ce ne face ineficienți: „Dacă ne uităm la capacități de producție în Polonia comparat cu România, în orice direcție, industria materialelor de construcții sau industria alimentară, capacitățile lor de procesare și de desfacere produse finite ne sunt superioare. Și asta le dă polonezilor capacitatea să atace piețe de export, inclusiv România. Le dă și multă rezervă de creștere și de investiții. Noi, până acum, am crescut foarte mult prin efortul individual al antreprenorului, prin abilitatea lui de a face ce a știut mai bine. Numai că singur poți să crești doar până la un anumit nivel, rata de creștere o să fie din ce în ce mai aplatizată. În momentul în care începi să crești comunitar, adică ai lanțuri industriale întregi care îți cresc, ai comunități care își creează strategii economice și cresc, avansul e exponențial”.
În agricultură, băncile pot doar credita, nu pot și investi, spune președintele BCR, arătând că nevoia majoră este tocmai cea a investițiilor în equity, pentru care nu există încă suficientă rezervă: „Noi putem pune credit, dar trebuie să o facem responsabil. Majoritatea companiilor au o bază de capital scăzută. Au nevoie să iasă, să își deschidă acționariatul. Bani cred că există, dacă ne gândim la cum ar putea fi lăsate să investească fondurile de pensii, care acum o fac majoritar în bonuri de tezaur și foarte puțin în equity, sau companiile de asigurări, care au prin mandat posibilitatea de a investi (băncile prin mandat nu au această posibilitate). Și atunci din acești doi pistoni ar putea să iasă un motor”.
