Libanul, care se confruntă cu o criză financiară fără precedent, a anunțat luni că nu-și va plăti bonurile de Trezorerie emise în dolari, în cadrul unui plan de restructurare a datoriei publice, relatează AFP.
Ministerul Finanțelor a anunțat într-un comunicat că Libanul - care se află deja în incapacitate de plată de la 9 martie - ”își va suspenda plata tuturor eurobondurilor care ajung la scandență”, referindu-se la bondurile de Trezorerie emise de stat în devize străine și pe care urma să le ramburseze în tranșe succesive până în 2035, scrie News.ro.
Autoritățile și-au justificat decizia prin eroziunea rezervelor de devize străine din țară. În 2020, Libanul urma să onoreze, în teorie, eurobonduri în valoare de 4,6 miliarde de dolari, a căror sumă globală, până în 2035, se ridică la aproape 30 de miliarde de dolari.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT-FOTO Autoritățile anunță culoarele de tranzit pentru transportul de marfă pe teritoriul RomânieiBăncile locale dețin 12,7 miliarde de dolari din totalul eurobondurilor, Banca centrală 5,7 miliarde, iar investitori străini 11 miliarde de dolari.
Ministerul a anunțat că lucrează la un plan de ”restructurare a datoriei” și de ”stabilizare a economiei”.
Restructurarea anunțată urmează să aibă loc prin negocieri cu investitorii și creditorii țării.
O primă prezentare a investitorilor ("Investment presentation") urmează să aibă loc la 27 martie, a anunțat Ministerul Finanțelor, care a însărcinat societatea "Lazard Frères", consilierul financiar al statului, să organizeze această inițiativă.
O țară supraîndatorată, Libanul se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice de la sfârșitul Războiului Civil (1975-1990).
Beirutul a cerut în februarie o asistență tehnică din partea Fondului Monetar internațional (FMI), însă nu a prezentat o cerere de ajutor financiar instituției internaționale.
FMI este ”pregătit să ajute autoritățile în aceste eforturi”, anunța recent un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice.
În afara dificultăților financiare, Libanul se confruntă de săptămâni de zile cu răspândirea noului coronavirus, care riscă să afecteze și mai mult o economie aflată pe moarte.