”Privind în perspectivă, autoritățile române vor continua să mențină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal vedem că există o dorință de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale ratei politicii și suntem pregătiți să asigurăm flexibilitatea obiectivelor noastre de inflație, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei. În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a pus Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unui discurs ținut la conferința FMI - Regional Economic Outlook: Europe, arată Hotnews.ro
”România a avut una dintre cele mai ușoare pierderi din Europa în 2020 (- 3,9 la sută) și se așteaptă să aibă una dintre cele mai viguroase recuperări în 2021, respectiv 6%, conform celei mai recente prognoze FMI. Inflația a scăzut anul trecut, de la 4 la sfârșitul lunii decembrie 2019, la 2% la sfârșitul lunii decembrie 2020, iar deficitul bugetar a rămas sub 10%, în ciuda măsurilor puternice luate de la izbucnirea pandemiei și în ciuda deficitului structural mare la sfârșitul anului 2019 (aproximativ 5%). Deficitul de cont curent a crescut ușor de la 5 la 5,5%.
Recuperarea din acest an este sprijinită și de o mobilizare și aplicare temeinică a campaniei de vaccinare în România. Desfășurarea procesului de vaccinare merge destul de bine, autoritățile urmărind ca până la vară să fie vaccinată 50% din populație. Cu toate acestea, îmbunătățiri suplimentare (a campaniei de vaccinare- n.red) ar sprijini o perspectivă economică mai bună sau, așa cum este foarte bine rezumat de directorul general Georgieva, politica privind vaccinurile este o politică economică!
Guvernul României și Banca Națională a României au acționat decisiv și eficient, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro și microprudențiale. Luate împreună, acțiunile de politică monetară și fiscală au împiedicato deteriorare mai puternică a efectelor pandemiei.
La nivel guvernamental, măsurile adoptate au vizat sprijinirea mediului de afaceri și a consumatorilor prin reduceri de impozite, scutiri și amânări pentru obligațiile de plată, stimulente economic prin garanții de credit pentru IMM-urile afectate de criza coronavirusului și dobânzi subvenționate pentru împrumuturi, măsuri legate de ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială (cum ar fi posibilitatea reducerii timpului de lucru), inclusiv amânarea plății TVA.
Măsurile Băncii Naționale a României au fost de a reduce rata dobânzii de la 2,5 la sută în martie anul trecut la 1,25 la sută în prezent. Banca centrală a folosit întregul set de instrumente pentru a furniza lichidități băncilor. Am permis, de asemenea, băncilor să își utilizeze tampoanele suplimentare de capital, condiționate de restricționarea la distribuirea dividendelor.
Între timp, am monitorizat îndeaproape evoluția expunerilor neperformante și am solicitat băncilor să provizioneze în mod adecvat mai ales atunci când raportul a depășit 5%. De asemenea, le-am solicitat acestora să efectueze evaluări periodice și să ne raporteze cele mai mari expuneri.
Măsurile puse în aplicare în ansamblu de către autoritățile române au fost luate ținând cont de particularitățile economiei la începutul acestei crize sanitare. Din 2016, creșterea a fost determinată în principal de creșterea salariilor și de rata rapidă de creștere a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au extins. În acest context, impactul inițial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente și marcat de creșterea presiunilor cauzate de fricțiunile temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naționale și creșterea nevoilor de lichiditate.
Creșterea șomajului și măsurile de răspuns pentru a atenua efectele negative ale crizei au crescut, de asemenea, presiunile bugetare.
Prin urmare, autoritățile au luat măsuri fiscale privind cu atenție la spațiul fiscal existent. Pe același front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate și a achiziționat obligațiuni de stat pe piața secundară, fără a neglija ținta inflației și stabilitatea relativă a cursului de schim. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute și nu a fost nevoie să inundăm piața cu lichidități.
Reglementările și politicile macroprudențiale bine adaptate contribuie, de asemenea, la prevenirea acumulării vulnerabilităților.
Privind în perspectivă, autoritățile române vor continua să mențină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal vedem că există o dorință de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale ratei politicii și suntem pregătiți să asigurăm flexibilitatea obiectivelor noastre de inflație, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei. În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de ancoră a încrederii sociale în cazul României.
România consideră, de asemenea, că politicile calibrate cu atenție și o cooperare internațională mai puternică sunt vitale pentru a ieși în siguranță din criză. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a asigura cel mai bun răspuns macro-politic pandemiei, pentru a menține sustenabilitatea datoriilor și a îmbunătăți transparența”, este mesajul transmis de Isărescu.
