Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că menținerea inflației sub control permite ca dobânzile să rămână foarte scăzute în România, deși acestea se situează la minime istorice, sub rata inflației, iar astfel de niveluri extrem de scăzute comportă, în general, și riscul generării unor bule speculative. Semnalul vine într-un context în care creșterea inflației a redeschis perspectiva majorării dobânzlor cheie de către băncile centrale din mai multe state, după o perioadă lungă de relaxare monetară.
Isărescu precizează că BNR este preocupată de creșterea intermedierii financiare, aflată la cel mai redus nivel din UE, însă nu dorește orice creștere a creditului, spre zona exuberanței iraționale, care să se termine, ca în trecut, și cu o explozie a neperformantelor.
“Dobânzile sunt scăzute și probabil vor rămâne scăzute pentru că reușim să ținem sub control inflația”, a declarat guvernatorul BNR la o conferință organizată de banca centrală pe tema intermedierii financiare.
În opinia sa, comparațiile cu nivelurile și mai reduse ale dobânzilor din alte state nu sunt potrivite: “Unii mai fac comparatii caraghioase, că am avea dobânzi de 10 ori mai mari ca în altă parte. Realitatea e că dobânzile sunt la niveluri extrem de scăzute, sub rata inflației. Noi, datorită deficitelor double (bugetar și de cont current, n.r.) lucrăm cu marjă, nu ne putem duce la nivelul de dobândă din UE. Oricum sunt scăzute, și la credite, și la depozite, istoric trăim cu toții o perioadă de represiune financiară cu dobânzi sub rata inflației”.
Un astfel de nivel redus al dobânzilor, pentru perioade lungi, comportă și riscuri. “Sistemul bancar are o funcție de a tria calitatea investiției și a activității economice cu nivelul ratei dobânzii. Nivelurile apropiate de bariera zero a ratei dobânzii sunt considerate periculoase, pot genera un bubble o bulă speculativă, o bălmăjeală în nivelul creditării”, spune Isărescu.
Dacă în trecut nivelul redus al intermedierii financiare era pus pe seama lipsei banilor, în momentul de față nu mai poate fi invocată o astfel de cauză, la fel cum nici nivelul ridicat al dobânzilor nu mai e o cauză. “Acum economisirea internă e foarte bună. Avem cu 30% mai multe economisiri decât credit. Ce facem? Ne apucăm să exportăm capital? Deocamdată diferenta e absorbită de deficitul bugetar, dar nu asta e rezolvarea problemei. Nu ne lipsesc bani, avem bani si creditarea totuși nu merge”, precizează guvernatorul BNR.
La nivelul băncii centrale a fost constituit un grup de lucru care să răspundă la problema plafonării intermedieri financiare din ultimii ani, condus de directorul Eugen Dijmărescu, fost viceguvernator. Isărescu spune însă că BNR nu dorește să apese pe o pedală a accelerării creditării cu orice risc: “Ne preocupă cum să creștem sănătos intern ponderea creditului neguvernamental în PIB. Nu dorim orice creștere a creditului, nu ne propunem o stimulare a creditului spre zona exuberantei iraționale, care să se termine în explozia creditelor neperformante și, concomitant, în acuze vehemente aduse băncilor banci pentru comportament iresponsabil, sau în pierderea încrederii între bancă si client. Am trăit de două ori acest coșmar si nu dorim să-l repetăm”.
Un astfel de “coșmar” a fost trăit în anii 90, dar și în anii 2000, când a explodat creditul în valută, arată Isărescu.
Intermedierea financiară a avut o evoluție oscilantă în timp. A crescut la un maxim de 40% din PIB în 2008-2009,, apoi a căzut până la 25,3% în 2019. Anul trecut a reînceput să crească la 26,8%, dar Isărescu amintește că avansul se datorează și scăderii PIB, nu doar creșterii creditării.
