Anul 2024 ca obiectiv asumat oficial de Guvern pentru adoptarea monedei euro reprezintă o țintă rezonabilă și realizabilă, dar pe marginea acesteia se mai poate discuta, a spus, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o acțiune la care premierul Viorica Dăncilă a susținut din nou acest obiectiv. Isărescu a punctat că, în această privință, România nu trebuie să se raporteze la Bulgaria, care și-a exprimat intenția de aderare la zona euro cât mai curând, ci la economii comparabile, precum Ungaria, Cehia sau Polonia, care privesc procesul cu precauție.
La finele anului trecut, membrii Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026. La finele lui ianuarie, însă, Guvernul a adoptat Planul național de adoptare a monedei euro, iar premierul Dăncilă a anunțat că România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024.
Ieri, Dăncilă a reafrimat acest angajament, la prezentarea planului menționat în incinta Academiei Române.
”(Data țintă - n. red.) este, spun eu, rezonabilă și realizabilă, dar pe marginea căreia se mai poate discuta în funcție de evoluțiile concrete din perioada următoare”, a arătat însă guvernatorul BNR, prezent la acțiune alături de șeful Guvernului.
El a explicat că, indiferent de progresele economiei României, trebuie urmărit și ceea ce se întâmplă în Europa și în special ce se întâmplă în zona euro, care trece priuntr-un proces de ameliorare și consiolidare a cadrului de guvernanță. Problemele unor țări ca Grecia și Italia sunt de natură a justifica o abordare atentă și cu atât mai mult atitudinea unor state din regiune față de aderare la zona euro.
”Până în prezent au intrat în zona euro țările cu economii de dimensiune reduse - țările baltice, Slovenia, Slovacia -, în timp ce economii mai mari, precum Ungaria, Cehia, Polonia, țin să trateze acest proces cu prudență sporită, ba chiar cu anumită reticență”, a mai spus Mugur Isărescu.
Astfel, guvernatorul BNR a subliniat că România nu trebuie să se raporteze la Bulgaria în privința aderării la euro.
”Menționez că nu la Bulgaria trebuie să ne raportăm în acest context, căci, pentru țara vecină, adoptarea euro reprezintă un exit firesc din aranjamentul de consiliu monetar. Relevante pentru Români asunt Cehia, Ungaria, Polonia”, a arătat Isărescu.
Guvernatorul a răspuns și celor care au criticat planul de aderare, considerându-l că este cam general, și a subliniat că planul oferă în acest mod flexibilitate inclusiv din punctul de vedere al alegerilor politice.
În privința gradului de convergență necesar adoptării monedei euro, având în vedere că în prezent indicatorul sintetic al convergenței reale a ajuns la aproximativ 60% din nivelulu zonei euro și la circa 64% din nivelul UE, Isărescu a arătat că zona euro s-a dovedit a nu fi un club de convergență, deoarece membrii actuali nu și-au îmbunătățit în mod real acest nivel.
”În timp ce convergența reală a României a avansat substanțial pe medie, decalajele pe zone au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp, ca urmare a unor ritmuri diferite de convergență reală. O adoptare cu succes a monedei unice reclamă ameliorarea acestei situații”, a declarat guvernatorul.
Acesta a avertizat că un principiu vital pentru România este evitarea înscrierii pe o traiectorie divergentă, ”de a o apuca pe altă cale decât cea care duce spre euro”.
”În planul adoptării monedei unice se poate spune că ”nu este pentru cine se nimerește, ci este pentru cine se pregătește, iar procesul nu se termină o dată cu aderarea la zona euro, ci trebuie să continue și ulterior. Trebuie să fim conștienți că Intrarea în zona euro nu este un panaceu, nu rezolvă problemele unei economii, ci poate chiar să le agreveze”, a conchis guvernatorul Isărescu.
