Raiffeisen Bank a ieșit din CPBR, organizație pe care o fonda și îi dădea și primul președinte în urmă cu mai bine de un deceniu (Steven van Groningen la vremea respectivă).
Și-au mai anunțat intenția de a pleca, chiar de la începutul acestui an, și BRD – Groupe Societe Generale, un alt membru fondator din 2014, precum și ING Bank, arată sursele Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată înainte pe Profit Insider
Formalitățile pentru plecarea acestora se vor definitiva în perioada următoare, urmând să fie realizate și schimbările necesare în componența consiliului director al CPBR, unde Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, încă figurează ca vicepreședinte, iar Maria Rousseva, CEO al BRD, este Trezorier.
CEO-ul Raiffeisen, Zdeek Romanek, a ieșit deja din Consiliul director al patronatului, odată cu retragerea oficială a băncii sale din organizație.
În CPBR vor române doar două bănci: BCR, a doua cea mai mare bancă din piață după active, și UniCredit, avansată pe poziția a treia în piață (de pe locul 7 anterior), după fuziunea cu Alpha Bank, care i-a crescut cota de piață la 11-12%.
Dacă înainte de plecarea Raiffeisen, a BRD și a ING, patronatul reprezenta circa jumătate din activele totale și din numărul de salariați din piață, cei doi membri rămași vor însuma aproape un sfert din activele pieței și tot atât din numărul de angajați din sistem, cu cei circa 10.000 de salariați de la BCR și UniCredit. Nivel suficient pentru reprezentativitate patronală, dar coborât sub pragul cotei de 35% din salariații din sector de la care contractul colectiv de muncă semnat cu sindicatele se aplică obligatoriu în întreaga piață, nu doar băncilor semnatare.
CPBR rămâne singura organizație patronală reprezentativă conform legislației dialogului social la nivelul Sectorului Negocieri Colective - Activități Bancare. Structurile patronale, alături de sindicatele reprezentative, sunt cele garantate prin legea dialogului social a fi consultate de către autoritățile publice (Guvern, Parlament) în elaborarea actelor normative și legislative. CPBR este membră a Federației Patronale FinBan, iar prin aceasta în Confederația Patronală Concordia, care între timp a devenit cea mai puternică din România. Mihaela Lupu, CEO al UniCredit, este în prezent vicepreședinte în consiliul director al Concordia, din partea FinBan. Patronatul bancar actual este reprezentat și în Plenul Consiliului Economic și Social (CES), care este consultat în aprobarea legislației.
Economia la contribuții, din nou în discuție
Motivul invocat, informal, pentru decizia de a părăsi acum patronatul, după 11 ani de la înființare, ar fi nevoia de a reduce cheltuielile, în condițiile în care toate băncile sunt membre și cotizează și la Asociația Română a Băncilor (ARB), organizația profesională a pieței.
Aceasta din urmă nu are însă și atribuții patronale, motiv pentru care, acum 11 ani, a fost înființat patronatul CPBR de câțiva dintre cei mai mari jucători din piață. Aceștia erau atunci nemulțumiți că în ARB aveau un singur vot, egal cu băncile mici, chiar dacă plăteau contribuții mai mari, în funcție de active.
La 31 decembrie 2024, potrivit datelor raportate, CPBR avea venituri totale de 4,129 milioane de lei (circa 800.000 de euro) și cheltuieli totale de 4,243 milioane de lei, ceea ce înseamnă o „povară” medie a contribuțiilor din partea fiecăreia dintre cele cinci bănci membre de circa 160.000 de euro anual.
Până acum, membrii CPBR au contribuit în paralel și la ARB, iar piața a fost reprezentată de două voci, una exclusiv profesională, a ARB, cu toate băncile membre, și alta patronală, a CPBR, unde au fost înscrise doar bănci mari, dar care ajungeau să ia decizii cu efect și în restul pieței prin semnarea contractului colectiv aplicabil în întregul sector, inclusiv la nesemnatari.
La finele anului 2024, potrivit surselor Profit.ro, CPBR a încercat o restructurare a organizațiilor bancare, care, însă, a eșuat, negăsind suficientă susținere în piață. Un plan în etape, prezentat de Profit.ro la momentul respectiv, viza reunirea activităților patronale și profesionale într-o singură entitate nouă, care să înlocuiască ARB și CPBR, în condițiile în care, tehnic, acestea nu pot fuziona. Ar fi trebuit, însă, ca majoritatea celor 33 de bănci din piață să fie de acord cu propunerile, iar o astfel de susuținere nu a existat.
Dacă nimeni nu a renunțat atunci la asocierea profesională, în ARB, pentru un plan de reunire a organizațiilor, acum, o parte dintre membrii CPBR sunt cei care renunță la asocierea patronală, decizând să rămână doar în asociația profesională care reunește toate băncile locale.
Vocile pieței bancare au o istorie mai lungă de separare și unire
ARB a fost înființată în urmă cu 33 de ani și este asociația profesională care reunește toate băncile din țară. În 2012, nu a reușit să obțină acordul majorității băncilor pentru a deveni și instituție patronală, cum se considera a fi posibil legal la momentul respectiv și cum doreau o parte dintre membri, mai exact băncile mari, cu mulți angajați. Atribuțiile patronale ar fi implicat o modificare a ponderii voturilor, cu greutate ponderată după mărimea instituțiilor, în condițiile în care numărul de angajați este important în problematici de muncă.
În ARB, care este asociație profesională, toate băncile au, însă, voturi egale în Adunarea Generală, chiar dacă fiecare contribuie la bugetul instituției cu cotizații diferite după mărimea instituției. Băncile mici și-au dorit să poată păstra o voce egală în luarea deciziilor comune și, fiind mai numeroase, au respins propunerea de a da ARB si atribuții patronale. Motivele de atunci au rămas valabile și ulterior pentru mai multe bănci, chiar dacă, între timp, situația în sector a trecut prin câteva transformări care au readus pe tapet, periodic, vechile dezbateri.
Ca urmare a respingerii propunerii de extindere a atribuțiilor ARB, doi ani mai târziu, în 2014, patru dintre liderii de atunci ai pieței (BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit Țiriac Bank) au înființat prima organizație patronală din sectorul bancar românesc, printre puținele din Europa care nu avea o astfel de entitate.
Cei patru fondatori ai CPBR aveau, în 2014, aproape jumătate din totalul activelor sectorului bancar și peste o treime din angajați. Au rămas membri și în ARB, asociația profesională care continua să reprezinte interesele pieței în multiple domenii, mai puțin în zona patronală.
Președintele de atunci al ARB, Radu Grația Ghețea, declara după înființarea CPBR: „sunt anumite obiective pe care ARB nu le-a atins, nu pentru ca nu a putut, ci pentru ca nu a vrut, ca de pildă relația cu sindicatele, cu alte patronate. Au mai fost discuții, ne-au trimis și nouă o scrisoare în care spun că vor colabora în continuare cu noi - ei sunt în continuare membri ai Asociației (n.r. băncile fondatoare CPBR). Nu cred că gestul lor contravine actualului statut al ARB. Au fost discuții și la noi să devenim o asociație patronală, dar comunitatea a votat să nu ne transformăm - asta era acum doi ani (n.r. în 2012)”.
De cealaltă parte, primul președinte al CPBR, Steven van Groningen (n.r. fostul CEO Raiffeisen), spunea că demersul inițiat de cele patru bănci mari „are în vedere întrunirea atributelor formale ale unei organizații profesionale ce poate reprezenta interesele sectorului bancar la toate nivelurile, anume social, institutional și ca angajatori”. Groningen invita atunci „toate băncile care au operațiuni în România să se alăture inițiativei”, arătând că își propune să promoveze interesele membrilor în relațiile cu autoritățile, sindicatele și alte instituții într-o manieră cât mai eficientă, însă preciza că înființarea organizației patronale nu e o alternativă la ARB, ci o organizație complementară acesteia, mai ales că fondatorii CPBR erau și membri ARB.
Banca Transilvania a ieșit de mai multe ori din CPBR
Între timp, CPBR a atras câțiva membri noi și și-a crescut ponderea în activele totale ale sectorului și în numărul total de angajați.
De două ori a devenit membru automat, prin achizițiile de bănci ce intraseră anterior în CPBR, și Banca Transilvania, actualul lider al pieței. Aceasta a decis, însă, să se retragă de fiecare dată și să rămână doar în asociația profesională ARB.
Situația contractului colectiv de muncă extins și pentru băncile nesemnatare
Ca asociație patronală, CPBR a semnat contracte colectiv de muncă cu sindicatele reprezentative din domeniu: Federația sindicală FSIF avea printre membrii săi sindicate la nivel de unitate din BCR, BRD-GSG și UniCredit Bank, în timp ce federația sindicală FSAB avea sindicatul Raiffeisen Bank ca membru, care era reprezentat și la nivel de parte patronală in CPBR.
Primele două contracte s-au aplicat doar salariaților din băncile membre în patronat, chiar dacă au fost negociate cu sindicatele la nivel de sector. O nouă lege a dialogului social, din 2022, a stabilit, însă, că oricare dintre partenerii de dialog social implicați în negocierea colectivă la nivel de sector, în situația în care numărul de angajați din companiile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decat 35% din numărul total al angajaților din sectorul respectiv, poate solicita extinderea contractului colectiv de muncă la nivelul tuturor unităților din sector, chiar dacă acestea nu l-au negociat și semnat.
Cum cele cinci bănci membre CPBR, înainte de plecarea Raiffeisen, BRD și ING, angajau circa jumătate din numarul lucrătorilor din sectorul bancar din România, sindicatele din domeniu, care nici ele nu aveau membri în toate băncile, în multe instituții financiare neexistând deloc sindicat, au cerut extinderea aplicării noului contract, semnat în primăvara lui 2024, la întregul sector. Adică și la băncile nesemnatare, care erau membre în ARB, nu însă și în patronatul CPBR. Extinderea a fost aprobată în unanimitate de membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social – CNTDS (format din Guvern, sindicate și patronat), o premieră în peisajul dialogului social din România.
Noul contract, valabil timp de doi ani, prevedea, pe lângă alte drepturi minimale, un salariu minim de 4.100 lei brut, începând cu luna iunie 2024 și 4.500 lei brut din iunie 2025. Stabilea, de asemenea, până la 6 salarii compensatorii în cazul concedierilor, ca urmare a restructurărilor, potrivit vechimii în companie, astfel:
- între 1 an și 3 ani vechime - un salariu de bază brut;
- între 3 ani și 5 ani vechime - 2 salarii de bază brute;
- între 5 ani și 10 ani vechime - 3 salarii de bază brute;
- între 10 ani și 15 ani vechime - 5 salarii de bază brute;
- peste 15 ani vechime - 6 salarii de bază brute;
Pentru băncile mici (care nu au situații financiare la fel de solide precum cele mari, lovite disproporționat mai mult și de noua taxă bancară pe active dacă au avut profit mic sau pierdere), creșteri salariale mai mari decât își pot permite, impuse printr-un contract colectiv negociat doar de instituțiile financiare mari, pot fi nesustenabile.
Nu a fost cazul atunci, dar problema rămânea deschisă pentru viitor. Plin aplicare erga omnes, de drepturile stabilite prin contractul colectiv semnat doar de CPBR au beneficiat automat toți cei peste aproape 50.000 de lucrători din sectorul bancar. De anul acesta, după reducerea dimensiunii CPBR, contractul colectiv nu se va mai aplica la întreaga piață, ci doar la băncile semnatare.
