Eurodeputații au susținut explicit crearea unui euro digital, considerându-l esențial pentru „întărirea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării plăților de retail și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice”.
Ei au cerut ca euro digital să funcționeze atât online, cât și offline și să garanteze „accesul universal la plăți” și o acceptare largă de către comercianți în întreaga Uniune, arată Rador.
Parlamentul UE a solicitat implicit respingerea oricărei propuneri alternative, cum ar fi cea avansată de raportorul pentru regulament, Ferdinando Navarrete, care a urmărit să acorde prioritate creării unei rețele private de plăți paneuropene, scrie Corriere della Sera.
Cum vor fi cheltuiți banii?
Fiecare cetățean va avea dreptul să-și deschidă un cont digital în euro la o bancă, sau la un alt intermediar de plăți. În cazul celor care nu au acces la serviciile bancare tradiționale, pentru contul în euro va fi prevăzut un fel de „serviciu universal”, care în Italia ar putea fi oferit de Poștă.
Cum va fi alimentat contul?
Contul poate fi alimentat printr-un depozit bancar tradițional sau prin depuneri în numerar. Acesta poate fi folosit apoi pentru a plăti cu cardul, prin aplicația de euro digital, sau prin aplicația băncii intermediare.
Câți euro digitali poate deține o persoană în contul său?
Încă nu a fost stabilită o limită, estimările variind de la câteva sute, la trei mii de euro. Acest lucru nu înseamnă că bunurile care depășesc limita de deținere nu pot fi achiziționate cu euro digitali: orice sumă în exces va fi „recuperată” și convertită din contul curent obișnuit al consumatorului. Pentru comercianți limita va fi zero, astfel încât orice euro digital colectat va fi transferat imediat în contul lor tradițional.
Care este scopul acestei limite?
Scopul este de a împiedica ca introducerea monedei euro digitale să golească depozitele bancare și, în consecință, să blocheze creditarea familiilor și a întreprinderilor. Contul digital în euro nu trebuie să devină o alternativă la conturile tradiționale, înlocuind băncile europene, care nu au o poziție unitară vizavi de acest proiect. Băncile italiene sunt în favoare, cu condiția ca investițiile în dezvoltarea infrastructurii să fie rambursate prin mecanisme de remunerare adecvate. Băncile franceze și germane, însă, sunt mai critice.
BCE dezvoltă euro digital
Aprobarea este importantă deoarece Banca Centrală Europeană are nevoie de votul legislativ al Parlamentului pentru a putea emite euro digital, ceea ce înseamnă că obiectivul lansării în 2029 depinde de acordul eurodeputaților.
Poziția actuală marchează o schimbare față de propunerile anterioare, concentrate exclusiv pe plățile offline, și indică o aliniere mai strânsă cu BCE pe tema protejării suveranității monetare europene.
BCE dezvoltă euro digital pentru a menține rolul banilor băncii centrale într-o economie tot mai digitalizată și pentru a reduce dependența UE de furnizorii de plăți non-europeni.
Relațiile transatlantice tensionate și riscurile geopolitice au amplificat temerile privind fragmentarea serviciilor de plăți și dependența de companii americane precum Visa și Mastercard, în unele state membre neexistând deloc o rețea de plăți națională.
Totuși, proiectul a întâmpinat rezistență din partea lobby-urilor bancare, în special în Germania, iar dezbaterile parlamentare au stagnat timp de peste doi ani.
Marți, eurodeputații au aprobat două amendamente la rezoluția privind raportul anual al BCE pentru 2025, solicitând ca euro digital să ofere acces egal la servicii de plată și să funcționeze ca o nouă formă de bani publici, utilizabilă atât online, cât și offline. Legislatorii au subliniat că acest instrument este esențial pentru consolidarea suveranității monetare europene, aprofundarea pieței unice și reducerea fragmentării plăților retail.
”Voturile reprezintă un progres major pentru euro digital”, a declarat Laura Casonato, director de politici la organizația Positive Money Europe, afirmând că există acum o majoritate parlamentară clară pentru o formă digitală de numerar sigură și inclusivă, susținută de banca centrală.
Parlamentul a cerut, de asemenea, intensificarea monitorizării cripto-activelor, avertizând că trecerea către plăți digitale controlate doar de operatori privați și non-UE riscă să genereze noi forme de excludere pentru utilizatori și comercianți.
