Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 3,401 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, crescând cu 837 milioane de euro, respectiv 32%, de la cele 2,564 miliarde de euro ale deficitului din perioada ianuarie - mai 2018.
Cea mai serioasă deteriorare a avut loc în balanța comercială, cauzată de explozia importurilor, cu care exporturile, deși au crescut și ele, nu au ținut pasul.
Astfel, deficitul balanței bunurilor a crescut cu 1,476 miliarde de euro, importurile depășind exporturile cu 6,352 miliarde de euro. Un deficit aproape dublu decât excedentul de 3,377 miliarde de euro din balanța serviciilor, care a crescut în primele cinci luni cu 116 milioane euro.
Pe deficit a rămas și balanța veniturilor primare, acesta diminuându-se însă cu 778 milioane euro, la puțin peste 1 miliard de euro. Veniturile primare sunt cele din muncă, din investiții în active financiare (investiții directe, de portofoliu și alte investiții) și altele (impozite, subvenții). În același timp, balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și transferuri ale administrației publice) a înregistrat un excedent de 633 milioane de euro, mai mic cu 255 milioane euro decât în primele cinci luni din 2018.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au coborât sub 1,5 miliarde de euro, de la 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie - mai 2018. Din acestea, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,476 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut valoarea netă de 15 milioane euro.
Primele cinci luni ale anului au marcat și o creștere a datoriei externe totale cu peste 4,1 miliarde de euro.
Cea mai mare și îngrijorătoare creștere a avut loc în cazul datoriei externe pe termen scurt. Aceasta a urcat cu 8,3% în primele cinci luni, ajungând la 34,071 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape o treime (32,9%) din totalul datoriei externe.
Și datoria externă pe termen lung a crescut, cu 2,2% față de 21 decembrie 2018, până la aproape 70 miliarde de euro (67,1% la sută din total datorie externă).
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (raportul între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii) s-a redus la 19,5% în perioada ianuarie - mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018.
Ca urmare a exploziei importurilor, rezervele internaționale ale României (valută plus aur) mai acopereau, la 31 mai, doar 4,6 luni de importuri de bunuri și servicii, în comparație cu 4,9 luni la finele lui 2018.
S-a deteriorat și gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare: 31 mai 2019 a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.
