Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.
Modificările propuse de PSD au fost susținute și votate inclusiv de UDMR, Pro România și ALDE, dar pentru a intra în vigoare trebuie promulgate de șeful statului. Până atunci, însă, PNL a anunțat că va contesta proiectul de lege la Curtea Constituțională a României.
Într-un Monitor Zona Euro publicat de pe siteul BNR, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, autorii au avertizat într-un raport recent că o majorare a pensiilor cu 40% va agrava situația bugetului public, deja afectat de politicile din trecut, ridicând deficitul bugetar la 40%. "Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanțelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, se arată în raportul publicat pe siteul BNR.
Proiectul de legea includea și un amendament propus de fostul ministru PSD al Finanțelor, Eugen Teodorovici, care ar fi limitat dreptul Executivului de a se împrumuta, stabilind că ”plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârșitul anului 2020, este de 40% din Produsul Intern Brut”.
Toate mendamentele au fost inițiate de PSD, dar au fost susținute și de UDMR, cu excepția celui privind limitarea datoriei publice. De altfel, reprezentanții UDMR au fost cei care au cerut abrogarea acestui amendament, subliniind că este vorba de ”un nonsens”, de vreme ce toate celelalte amendamente cresc cheltuielile publice, dar Guvernul este împiedicat astfel să asigure resursele respective.
Abrogarea amendamentului a fost votată de toate partidele.
Printr-un alt amendament PSD au fost crescute sumele repartizate unităților administrativ teritoriale cu 1 miliard de lei, cu argumentul că au cheltuit pentru măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus. De asemenea, pentru municipiile reședință de județ este alocată suplimentar suma de 500 milioane lei.
A fost abrogată totodată majorarea punctului de pensie cu doar 14%, fiind menținută, în vederea aplicării, majorarea din lege, respectiv de 40%.
De asemenea, a fost abrogat articolul 43 care prevedea creșterea salariilor cadrelor didactice de anul viitor. Prin urmare, rămâne în vigoare prevederea din lege că salariile profesorilor trebuie majorate din acest an.
A fost majorat și bugetul Camerei Deputaților cu 5,6 milioane lei, iar suma de 67 milioane lei a fost alocată suplimentar pentru Ministerul Agriculturii, în scopul finanțării Programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
Un alt amendament al PSD suplimentează bugetul Ministerului Economiei cu 400 milioane lei pentru programul Start Up Nation.
De asemenea, a fost suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară al Executivului ”pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în scopul sprijinirii financiare a Administrației Patriarhale, în vederea continuării lucrărilor de construire a Ansamblului Catedralei Mântuirii Neamului”.
Ministerul Finanțelor, Florin Cîțu, a intervenit la dezbateri și a invocat nota de informare pe care fostul ministru de resort, Eugen Teodorovici, a transmis-o, în octombrie 2019, guvernului din care făcea parte, condus de Viorica Dăncilă. Nota, întocmită în urma discuțiilor cu reprezentanți ai FMI, ai agențiilor de rating și ai Comisiei Europene. Concluzia notei, inclusiv pe baza îngrijorărilor transmise de instituțiile externe, era că sunt necesare economii la cheltuielile bugetare, dar și reanalizarea calendarului de implementare a majorării pensiilor, astfel încât statul să se poată încadra cu deficitul bugetar în limita de 3% în perioada 2020-2023.
Cîțu a subliniat, de altfel, că nici în legea pensiilor nu sunt indicate surse de finanțare petru majorarea de 40%. În plus, ministrul Finanțelor a arătat că modificările propuse de PSD reprezintă ”un act de agresiune la stabilitatea economiei României”.
Deputatul liberal Gabriel Andronache a subliniat că potrivit Constituției și legii responsabilității fiscal-bugetare, orice modificare de către Parlament a legii bugetului de stat trebuie să fie însoțită de fișa financiară, cu impactul bugetar, solicitată Ministerului Finanțelor Publice, precum și de declarație pe proprie răspundere că majorarea de cheltuială prevăzută este compatabilă cu strategia fiscal-bugetară.
Gabriel Andronache a citat și o decizie a Curții Constituționale în acest sens, în timp ce liderul deputaților PNL, Florin Roman, a arătat că proiectul va fi atacat la Curtea Constituțională.
Premierul Orban a reacționat, anterior, susținând că o limitare a gradului de îndatorare a Executivului nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani.
Ludovic Orban a mai arătat că toate chletuielile suplimentare introduse de PSD în recitificarea bugetară ar avea un impact de 6,3% din PIB, din care 1,5% din PIB pentru acest an.
Prim-ministrul a subliniat că Guvernul pe care îl conduce va lupta cu toate mijloacele pentru oprirea acestui ”masacru al finanțelor publice”, prin atacarea proiectului la Curtea Constituțională și inclusiv prin adoptarea unei alte rectificări bugetare.
