Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului pe legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Profit.ro a anunțat luni seara că Guvernul Cioloș a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege adoptat de Parlament care prevede conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Executivul consideră că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condițiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare și un plafon.
Potrivit surselor, argumentul Guvernului este similar celui prezentat în punctul de vedere transmis Parlamentului, fără însă să se fi ținut cont de acesta, și care poate fi citit AICI.
"Motivul contestării este chiar cel din punctul de vedere transmis Parlamentului. Mai exact, că a fost depășit criteriul social asumat de Guvern când a emis un aviz pozitiv și nu s-a ținut cont de recomandările Guvernului, care a susținut caracterul social al legii", au arătat sursele citate.
Marți dimineața, premierul Dacian Cioloș a confirmat, marți dimineața, informațiile Profit.ro, conform cărora Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege adoptat de Parlament care prevede conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, arătând că Executivul a recurs la acest gest nu pentru că este împotriva proiectului, ci pentru că este necesar ca anumite articole votate de Parlament, care nu a ținut cont de opinia Guvernului, să fie clarificate din punct de vedere constituțional.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! "Este nevoie de anumite clarificări, altfel, în câteva luni, orice bancă poate ataca legea", a spus Cioloș.
Conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării nu va intra în vigoare înainte ca magistrații Curții Constituționale să verifice dacă legea respectă sau nu Constituția.
Palatul Victoria consideră că aplicarea legii și la creditele în derulare contravine principiului neretroactivității și previzibilității legii, consacrate de Constituție. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaților anterior adoptării proiectului.
Guvernul a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elvețieni) și cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete.
Deputații au adoptat proiectul în unanimitate fără a ține cont de opinia Executivului.
Inițial, la propunerea lui Viorel Ștefan, președintele Comisiei de finanțe-bănci, deputații au introdus condiția privind gradul de îndatorare, precum și un plafon de 250.000 de franci elvețieni. După dispute politice și cu debitorii cu credite în franci elvețieni, modificările au fost retrase.
Conversia la cursul de la data acordării creditelor, când francul era 1,8-2,2 lei, față de circa 4 lei în prezent, a fost propusă de deputatul liberal Daniel Zamfir și susținută de Ana Birchall, deputat PSD. Birchall, autorul proiectului privind conversia creditelor în valută, viza inițial ca schimbul acestor credite să se facă la cursul curent, iar ulterior a propus și varianta unui curs mediu al ultimilor ani.
Atât PNL, care astăzi l-a propus premier pe Cioloș după alegeri, cât și PSD, prin vocea celor doi președinți, au susținut proiectul de lege și ca această conversie să fie făcută la cursul istoric.
Banca Națională a României a estimat o pierdere de 2,4 miliarde de lei pentru bănci, în condițiile în care stocul de circa 5,8 miliarde de lei este convertit la cursul franc/leu din anii 2006-2008. Două bănci ar ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub 8% și alte patru bănci sub nivelul de 10% recomandat în momentul de față de către BNR.
Efectele unei astfel de legi ar crește costurile de împrumut ale României, consideră Guvernul, în condițiile în care investitorii pun deja întrebări cu privire la Legea privind darea în plată.
Pe de altă parte, inițiatorii consideră că împrumuturile în franci elvețieni au fost niște produse toxice și că debitorilor nu le-au fost explicate riscurile acestora. O treime dintre ei au intrat deja în incapacitate de plată, arată datele BNR.
