Decizia băncii centrale vine în contextul în care economia este în încetinire în ultimele trimestre, înregistrând chiar o recesiune tehnică, cu o contracție de aproape 2% în T4 2025, dar inflația este la un nivel ridicat.
Inflația fost de 9,6% pe an în ianuarie, peste estimările analiștilor, fiind în apropierea nivelului de 10% începând cu luna august, după majorările aplicate TVA și accizelor. Inflația își începuse creșterea de la circa 5% începând cu luna iulie, după creșterea puternică a facturilor la energia electrică. Inflația de bază, îndeaproape urmărită de BNR, a rămas la nivelul de 8,5% în ianuarie.
BNR a păstrat nemodificată și rata facilității de depozit, la 5,5% pe an, care este de facto dobânda relevantă pentru piață, în contextul excedentului ridicat de lichiditate. Rata Lombard a fost păstrată la 7,5% pe an.
BNR notează creșterea ratei inflației de bază în T4, la 8,5%, de la 8,1%, „pe fondul influențelor persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum și din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.”
Inflația o să scadă semnificativ din T3
Noua prognoză a BNR arată că rata inflației va scădea lent pe parcursul T1 2026, pentru ca mai apoi să crească în T2, „pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”.
Din T3, însă, rata inflației va scădea abrupt, pe fondul unui efect de bază – dispariția din calculul statistic ale celor două șocuri de ofertă de anul trecut. BNR se așteaptă ca inflația să scadă apoi gradual și să ajungă în ținta de 1,5-3,5% la mijlocului primului semestru din 2027, „în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior”.
„Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, mai notează BNR.
Economia, în scădere
În privința evoluției economiei de anul trecut, BNR doar notează (în lipsa detaliilor de la Statistică) scăderile trimestriale din T3 și T4 2025, precum și avansul anual de doar 0,1% din T4, comparativ cu cel de 1,7% în T3, respectiv încetinirea creșterii pe tot anul de la 0,9% în 2024 la 0,6% în 2025.
Mai în detaliu, BNR consideră că evoluțiile au fost „relativ eterogene” în economie: vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu anul anterior, în timp ce industria a înregistrat o contracție minoră, construcțiile au fost pe plus, dar au încetinit față de trimestrul precedent, în timp ce creșterea exporturilor a fost mai rapidă decât cea a importurilor.
Banca îndeamnă la absorbția banilor europeni, mai ales a celor din PNRR, în ultimul an al programului, pentru a stimula economia în condițiile efectelor scăderii deficitului bugetar.
"În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice", arată BNR.
BNR notează și scăderea mai lentă a numărului salariaților din economie în ultimul trimestru, precum și scăderea ratei șomajului la 6%, ușor sub trimestrul precedent. Totodată, BNR notează că dinamica salarială a continuat să se reducă în T4, dar mai lent decât în precedentele trei trimestre, în timp ce costul cu forța de muncă în industrie a continuat și-a reamplificat creșterea. Pe de altă parte, firmele și-au redus intențiile de angajare pe termen scurt și deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ.
În piața financiară, BNR notează scăderea randamentelor la titlurile de stat, la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, „inclusiv în contextul ameliorării percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuției bugetare aferente anului 2025”. Execuția arată o scădere a deficitului cash de la 8,7% în 2024 la 7,7% anul trecut.
În piața monetară, BNR notează scăderea cotațiilor interbancare la nivelurile din aprilie 2025, înainte de turbulențele aduse de evenimentele politico-electorale.
Banca notează și încetinirea creditului la 6,2% pe an în decembrie, de la 6,8% pe an în luna precedentă.
