Avansul rapid al dobânzilor la creditele în lei a crescut interesul companiilor pentru finanțări în euro, arată Sergiu Manea, CEO BCR, în timp ce pentru populație soluția de protecție a fost cea a ratelor fixe. Persoanele fizice au solicitat tot mai mult, în contextual inflaționist actual, și depozite la termen în valuta, astfel că banca le-a reintrodus în ofertă, după ce le eliminase complet pe segmentul de retail. “Decizia nu a fost simplă”, spune vicepreședintele Dana Dima.
Cum pot depăși IMM-urile impactul crizei economice și dificultăți apărute în contextul războiului din Ucraina, soluțiile de finanțare, inclusiv pentru digitalizare, produsele bancare destinate IMM, cum pot fi atrase rapid fondurile europene, ce programe pot funcționa mai bine pentru IMM, exemple de succes în rândul IMM-urilor, cum au putut trece prin criză, soluțiile pentru dezvoltarea ecosistemului start-up vor fi anunțate la conferința Profit.ro programată, cu sprijinul Banca Transilvania, UniCredit Bank, Vodafone și Alpha Bank, pentru 13 martie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Dacă pentru populație creditele de consum sunt aproape în integralitate cu dobândă fixă, la fel ca și cea mai mare parte a creditelor ipotecare standard, în urma unei politici începute de BCR în 2015-2016, care acum protejează debitorii de creșterea ratelor, la companii situația este mai complicată.
“Pentru companii, creditele încă sunt în mediu cu dobândă variabilă, în special pentru capital de lucru. Preocuparea pentru acoperirea riscului de dobândă este mai mare la creditele pentru investiții, care reprezintă între un sfert și o treime din total, decât la cele pentru capital de lucru, unde nu vedem o preocupare foarte mare pentru zona de dobânzi fixe, ci pentru diferențialul de dobândă dintre leu și euro”, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR
Într-un astfel de context, interesul crește pentru creditele în euro, chiar dacă nu se vede o explozie a solicitărilor. “În zona de investiții și project finance traditional, majoritatea creditelor au fost oricum și au rămas în euro, între 60-70% au avut hedging și pe rata de dobândă, și pe curs de schimb. La creditele de investiții în lei am putut discuta de rate cu dobândă fixă sau de acoperirea riscurilor pe dobândă doar până la un moment dat, apoi dobânzile au urcat destul de repede și următoarea preocupare a fost: putem face switch în valuta?”, arată Manea.
Pentru clienți care vor credite pentru a începe noi investiții, sfatul băncii în acest context este diversificarea portofoliului de împrumut, după un test de stres valutar. “Vedem cât poate compania să absoarbă în contextul unui stres (de schimb, de data aceasta) și, în cazul în care rezistă, tot timpul recomandăm diversificare în portofoliul de împrumut. Avem toate opțiunile pe masa, cu plusuri și minusuri”, spune președintele BCR. În opinia sa, un scenariu clar pentru 2023 încă nu poate fi creionat, pentru că ratele terminale în dolari și euro vor introduce presiuni diferite în credite: dacă se oprește mai repede creșterea în dolari și euro, vom vedea o scădere semnificativă și în moneda locală, iar dacă vom vedea ratele terminale în dolari și euro mergând din ce în ce mai sus, se va întâmpla același lucru și cu ratele în monedă locală.
La nivelul întregi piețe bancare locale, creditul în valuta acordat firmelor a urcat anul trecut cu peste 43%, la 16 miliarde de euro echivalent, nivel care nu a mai fost atins în ultimul deceniu. Împrumuturile în valuta au crescut în special în iunie (+7%), septembrie (+7,6%) și noiembrie (+4,4%). Luând și inflația în calcul, avansul împrumuturilor corporate în valuta a fost de 23%, cel mai ridicat de după toamna lui 2008. Mult mai mic, de doar 4,3%, a fost avansul creditului în lei acordat firmelor, până la 97,2 miliarde de lei, cee ace în termini reali se traduce într-o scădere de peste 10%. Reacția firmelor la creșterea dobânzilor s-a văzut în scăderi pe sold în fiecare lună începând din august.
La BCR, creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut anul trecut cu 15,6% (peste media de 12% a pieței dar ușor sub inflație) până la 55,33 miliarde de lei, susținute de creșteri atât în retail (+4,1%), cât și pe corporate (+25,5%). Banca a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 15,6 miliarde de lei în 2022, cu 65% mai mult decât în 2021, dintre care o treime sunt destinate investițiilor.
În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 9,5 miliarde de lei în 2022, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 20,7% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 10,6% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 5,7% an pe an la data de 31 decembrie 2022.
Depozitul în valuta se întoarce
Inflația mare a readus interesul pentru valuta și în cazul economisirii. Depozitele la termen în euro sau dolari pentru clienții persoane fizice fuseseră complet eliminate din oferta BCR de mai mult timp, la fel cum au procedat și alte câteva bănci din top, în perioada în care bonificațiile infima ce puteau fi oferite în ani de relaxare monetară reduseseră oricum interesul.
La finele anului trecut, BCR s-a răzgândit și le-a reintrodus în ofertă, cu dobânzi anuale de 1,5% la euro și 2% la dolari pe termene de 12 luni dacă sunt deschise prin internet/mobile banking de clienți care încasează salariul în cont la BCR.
Vicepreședintele pe retail al bănci, Dana Dima, spune că decizia readucerii depozitelor în valută nu a fost una simplă, în condițiile în care pentru persoane fizice banca nu dă credite decât în lei, dar a trebuit să răspundă astfel cererilor venite dinspre clienți: “În perioada pandemiei, cei care au putut să economisească au dorit să facă asta în valuta, fie în cont current, fie în depozite. Noi încercăm să fim aproape de solicitările clienților și, la finele anului trecut, am reintrodus depozite în valuta. Decizia nu a fost una simplă, pentru că noi avem produse de creditare în lei, susținem moneda națională, dar atunci când vedem o solicitare destul de puternică îi răspundem. O să vedem dacă este pe termen mediu sau mai lung preferința. Strategia bună e cea de diversificare a plasamentelor”.
La nivelul întregii piețe bancare, depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, marcau un avans de 3,1% la finele lunii ianuarie față de aceeași perioadă din 2022 (+3,6% exprimat în euro), până la 123,7 miliarde lei (25,1 miliarde euro). Cele în lei ajungeau la 179,4 miliarde de lei, după un avans anual nominal de 8,8%, tradus într-o scădere de 5,8% în termeni reali
Anul trecut, BCR a reușit o creștere foarte mare a depozitelor corporate, cu 20,1%, până la 28,85 miliarde de lei, dar depozitele retail, cu cel mai mare volum total, au scăzut cu 5,3%, la 43,75 miliarde de lei, astfel încât avansul total al depozitelor clientelei a fost de doar 4,3%. Potrivit datelor publicate de grupul Erste, cota de piață la depozitele de retail a scăzut în România la 12,5% la finele lui 2022, de la 13,9% în anul precedent, în timp ce la depozitele corporate cota de piață a băncii a urcat la 14,9%, de la 14,3% în urmă cu un an. Pe segmentul companiilor, banca și-a majorat cu un punct procentual cota de piață și la credite, până la 13,1%, iar la împrumuturile de retail s-a menținut la 17% din piață.
La începutul acestui an, BCR a crescut dobânda acordată pentru depozitele la termen ale persoanelor fizice la cel mai ridicat nivel din piață, peste ofertele tuturor băncilor mari.Pentru termene de 12 luni, dobânda standard la depozitele în lei este de 7% și ajunge la 8% cu bonificație dacă se constituie prin internet sau mobile banking, pentru toată perioada în care clienții își încasează salariul sau pensia în cont BCR.
Dana Dima spune că banca a crescut bonificațiile pentru a se conforma așteptărilor clienților în această perioadă: “Dobânda mare la lei a răspuns solicitărilor pieței. Ascultăm clienții, răspundem așteptărilor lor”. Vicepreședintele de retail precizează că BCR recomandă clienților diversificarea plasamentelor, iar cota de piață doar pe segmental depozitelor la termen nu reflectă preferințele totale de economisire. “Strategia de diversificare nu e foarte vizibilă în cotele de piață calculate pe depozitele la termen. Banii pe care un roman îi poate economisi se duc și în alte produse. Sunt și fonduri de investiții, și fonduri de pensii, iar odată cu introducerea pilonului 3 de pensii private în platforma George, au venit și aceste produse de investiții, care rămân o opțiune importantă în strategia noastră. Iar la cota de piață pe zona de investiții, BCR este pe locul 1. Avem o diversificare bună, pentru ca clientul să decidă în funcție de profilul său de risc”.
BCR a încercat, prin campanii, să schimbe paradigma oamenilor care cred că pot investi doar dacă au mulți bani. “Am mers către produse de investire recurente, cu sume mici. Avem un plan cu o sumă minimă de investit de 100 de lei, care poate genera un randament, poate asigura prevenție și poate determina o schimbare de comportament. 35.000 de români au aplicat în 2022 la acest plan de investiții, primind și un diagnostic gratuit al propriei situații financiare și apoi propuneri de soluții. Prin digitalizare accesul se face rapid, în câteva minute, dar și consilierii pot asista clienții pe parcurs”, spune Dima.
Președintele BCR, Sergiu Manea, precizează că toată strategia băncii este centrată pe idea de consiliere și educație a clienților în alegerea produselor: “fiecare produs de economii răspunde unui obiectiv pe termen mediu și lung. Unele aspirații nu se pot rezolva printr-un depozit valutar sau printr-un titlu de stat. Ne interesează gradul de sustenabilitate și de creștere sustenabilă a ceea ce au clienții noștri”
Banca și-a concentrat acțiunile concrete pe trei axe: educație financiară, îmbunătățirea experienței cliențlor și continuarea investițiilor în zona omnichannel, care au depășit 110 milioane de euro în ultimii trei ani. A implementat un nou model de business în unități pentru eficientizarea proceselor și îmbunătățirea experienței clienților. Angajații băncii sunt reorientați în zona de consigliere a clienților. În ultimii trei ani, banca a dublat numărul de consilieri persoane fizice până la 1.000, cărora li se adugă oamenii din vânzări și din zona operațională. O dublare are loc și la numărul consiglierilor pentru companiile mici, de la 200 către aproape 400, iar zona de operațiuni digitale prin George pentru afaceri a crescut cu 30%.
“În zona de companii medii, cu peste 1 milion euro cifră de afaceri pe an, am decis să creștem număsul de centre comerciale, dar am redus numărul de poziții de management, urmând ca în următorii 3-5 ani să avem o acoperire cât mai bună a teritoriului, fie cu centre comerciale stabile, fie cu echipe dedicate. Am început de anul trecut, de la 12 zone de management am ajuns la 6-7, dar am crescut de la 22 la 28 numărul de centre comerciale”, spune Manea.
Dividendele, decise în aprilie
Grupul Banca Comercială Română a încheiat anul trecut cu un profit net de 1,75 de miliarde de lei, în creștere cu circa 24% față de 2021, pe fondul unui rezultat operațional mai bun și a creșterii creditării.
Costurile cu provizioanele de risc au continuat să crească și în trimestrul al patrulea, dar rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ, la 2,8%, de la 3,9% în decembrie 2021. Raportul cost-venituri s-a îmbunătățit până la 40,7% în 2022, față de 44,1% în 2021, fiind cu circa 13 puncte procentuale mai bun decât media grupului.
Dacă BCR va acorda sau nu dividende acționarilor va fi decis în luna aprilie, când este și AGA, a declarat Sergiu Manea, într-un context în care grupul mamă, Erste, a anunțat că va propune la AGA proprie din 2023 un dividend de 1,9 euro pe acțiune pentru acționarii săi, pentru anul 2022. În România, Banca Transilvania și BRD Groupe Societe Generale au anunțat că nu vor acorda dividende anul acesta, profitul pe 2022 urmând să fie inclus în capital sau rezerve.
