După o creștere consistentă a cererii de finanțare pentru investiții din partea firmelor în prima jumătate a anului, ultima perioadă a adus o frânare a apetitului pentru astfel de împrumuturi, din cauze ce țin de pandemie, politică și creșterea prețurilor, arată Luana Sorescu, Head of Clients, Business Banking, ING Bank.
“Am trecut de la o cerere orientată preponderent către finanțarea capitalului de lucru în 2020 la un apetit crescut pentru finanțarea investițiilor pe termen mediu și lung în prima parte a acestui an, pe măsură ce a crescut și încrederea antreprenorilor în redresarea economică iar aceștia s-au orientat spre măsuri de digitalizare și extindere a activității lor. În ultimele luni apetitul pentru investiții a mai scăzut, se simte o frânare în această perioadă, determinată de valul patru al pandemiei, de incertitudinea politică, dar și de creșterea anunțată a prețurilor, în special a celor la energie”, spune Luana Sorescu, în cadrul Videoconferinței Profit.ro IMM – Pregătim ieșirea din criză. Ediția a II-a.
Videoconferința a fost organizată împreună cu Nordis Group, Banca Transilvania, ING, Unicredit Bank și Coface, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Cererea de credite pentru investiții a fost cu un sfert mai mare în acest an față de 2020. Firmele întâmpină acum mai multe probleme ce derivă din efectele pandemiei și răspunsul autorităților și trebuie să se adapteze la noua situație, arată oficialul ING.
“Multe firme se confruntă cu o cerere scăzută, cu noi așteptări din partea clienților, cu limitări generate de restricțiile sanitare, și este clar că în acest context este nevoie de inovație și de participare din toată economia pentru a ajuta în special companiile mici. Mediul antreprenorial din România este unul efervescent, este în continuă expansiune, iar pârghiile de sprijin pe care noi le oferim nu constau doar în finanțare, dar și în oferirea unor instrumente care să îl ajute în evoluție, în dezvoltarea afacerii”, spune Sorescu.
Banca olandeză oferă finanțare pentru capital de lucru pe termen scurt, precum și credite de investiții pe termen mediu și lung, inclusiv prin programul IMM Invest, unde în acest an a avut un plafon de 1,1 miliarde de lei, pe care l-a consumat și a primit recent o suplimentare de 400 de milioane de lei.
“Programul IMM Invest, cu toate impedimentele, îl considerăm un exemplu de bună practică în ceea ce privește parteneriatul dintre mediul privat și cel public”, spune Sorescu.
Banca observă o concentrare a cererii de împrumuturi pentru investiții în cadrul programului pe câteva zone – Bucureștiul și județele Arge și Sibiu cumulează 30% din creditele acordate.
“Chiar și înainte de pandemie, antreprenorii români erau preocupați de decizii care să le permită să fie eficienți, să fie în control, iar în ultima vreme, din ce am constatat noi, se gândesc tot mai des la cum își pot digitaliza afacerea și la cum își pot crește prezența și vizibilitatea în piață”, adaugă Sorescu.
