Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu se așteaptă la puține dări în plată după aplicarea legii adoptate astăzi în Parlament, ceea ce nu exclude însă existența unui risc sever pentru stabilitatea financiară, prin afectarea încrederii în instituția contractului, a arătat acesta la prima ediție a Profit Live, o platformă prin intermediul căreia vor fi dezbătute cele mai importante probleme aflate pe agenda publică.
„Vedem acest risc sever pentru stabilitatea financiară prin influențarea nivelul de încredere într-o societate. Astăzi societatea vede că se intervine în contractul de credit ipotecar, mâine se poate interveni în contractele de utilități, într-o altă zi se poate interveni în alt contract de împrumut. Poziția piețelor financiare față de România e posibil să se modifice. Nu ne-am dorit, nu ne dorim asta, dar nu putem să excludem”, a arătat Olteanu.
Viceguvernatorul BNR cred că trebuie să ne așteptăm la puține dări în plată, deoarece majoritatea cetățenilor care au luat un credit ipotecar pentru un apartament în care locuiesc vor dori să locuiască în continuare în acesta: “Suntem o nație de proprietari, o nație care are acest cult al proprietății, foarte mult la casa noastră și ea este principala noastră avere. În averea gospodăriilor, principala dimensiune este aceasta, a locuinței.”
Contribuabilii, buni de plată
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Oficialul băncii centrale a arătat, la Profit Live, că vor exista pierderi ale cetățenilor care vor dori să dea în plată, pentru că vor rămâne fără avansul achitat, precum și pierderi ale băncilor, rezultate inclusiv din constituirea provizioanelor pentru creditele acordate, bani pe care nu i-au împărțit acționarilor lor ca dividende în anii buni. Cel mai afectat riscă să fie, însă, la bugetul statului. “Pierderile mari vor fi, ca întotdeauna, la bugetul de stat. Atunci când cineva primește un beneficiu financiar, întrebarea este cine plătește. Când această întrebare nu primește un răspuns explicit, răspunsul implicit este, foarte probabil, că plătește bugetul public, prin câteva instrumente: prin faptul că dacă se va ajunge la astfel de litigiu între bănci și stat, băncile se vor judeca și vor cere bani Ministerului de Finanțe, nu celor ce au aprobat legea”, spune Olteanu.
CITEȘTE ȘI Fiscul a decis cum va restitui taxa auto tuturor proprietarilor de mașini. Ce trebuie făcut pentru a primi banii Inclusiv perspectiva închiderii unei bănci afectate de această lege poate ajunge să afecteze, în final, contribuabilii, avertizează acesta. “Dacă va fi necesară salvarea sau închiderea ordonată a unei bănci sau a mai multor bănci ca urmare a acestei legislații, costurile, în cele din urmă, se vor duce spre bugetul public, către contribuabili. Iar costurile mici legate de această legislație sigur că se vor duce către clienți”, afirmă viceguvernatorul BNR.
Mai multe bănci comerciale au anunțat deja că intenționează să atace legea la Curtea Constituțională, însă pentru aceasta este nevoie să refuze aplicarea ei, iar în cadrul unui litigiu să ridice excepția de neconstituționalitate pentru aplicare reatroactivă sau pentru încălcarea dreptului de proprietate.
"Un eventual litigiu va fi între bănci comerciale, entități private și statul român"
“E dreptul fiecărei bănci să aibă acces la justiție, la fel cum este dreptul clieților să apeleze, iar justiția se va pronunța dacă va fi sesizată. Noi vom urmări ca băncile să provizioneze eventualele pierderi și costuri pe care le vor avea”, a arătat Olteanu. Ca jurist, acesta apreciază că există premise de atacare a legii pe motive de neconstituționalitate: „așa țin minte, că legile se aplică pentru viitor, nu pentru trecut. Există aspectul retroactivității. Noi am expus un punct de vedere în procesul de elaborare a legii pentru că ni s-a părut corect ca parlamentarii să aibă informații. În procesul de aplicare a legii, un eventual litigiu va fi între bănci comerciale, entități private și statul român. Ca reprezentant al statului român, dați-mi voie, însă, să nu mă mai pronunț de acum. Băncile își vor susține cauza, vor avea argumente, Curtea Constituțională e cea care trebuie să decidă.”
CITEȘTE ȘI Profesii libere și PFA: Fiscul le poate reîncadra ca activități dependente, chiar când contractele respectă condițiile din Codul fiscal Aspectul social al legii, invocat de inițiatori, nu este împărtășit de oficialul BNR. „În ceea ce privește stocul de credite, eu nu văd unde este soluția socială a legii. Nu văd nici cu ce e ajutat un om care își pierde casa, nici cu ce, în acest fel, se echilibrează relațiile dintre cetățeni și bancă prin pierderea casei. Au existat proiecte mai raționale legate de refinanțări, de conversii ale creditelor, nu au fost duse până la capăt. Au existat bănci care au avut proiecte voluntare bune de refinanțare. Se vede în relația lor cu clienții și vor avea de câștigat din asta, dar au existat și bănci care nu au făcut asta și care cu siguranță vor pierde pe termen lung”, spune Olteanu, apreciind că ezitările băncilor și lipsa lor de inițiativă în a propune mai hotărât soluții clienților cu probleme sunt sunt parțial vinovate pentru faptul că s-a ajuns la acesată lege.
Generațiile viitoare vor plăti beneficiile generației noastre de azi
Pentru viitor, vede un singur aspect pozitiv: Prima Casă va merge înainte în aceleași condiții ca până acum. La creditele ipotecare obișnuite, avansul va fi, însă, semnificativ mai mare pentru că trebuie să acopere riscul creditelor fără alte garanții. “E posibil ca și dobânzile să crească pentru a acoperi un risc suplimentar. E un cost direct pe care societatea în va avea de plătit ca urmare a aplicării legii privind darea în plată. Vedem că, așa cum se întâmplă de fiecare dată când legiferezi constrângând libertatea economică, nu faci decât să transferi resurse de la o categorie socială la alta. Societatea își va pune întrebarea dacă s-a transferat către o categorie socială care merită de la o categorie socială care are destul”, spun Olteanu.
CITEȘTE ȘI Supraviețuitorii roller-coaster-ului economic de după ‘89: buticuri și afaceri de cartier, dar și companii mari Percepția viceguvernatorului BNR este că transferul se face de la generațiile viitoare către generațiile prezente. O parte din cei care au apucat să-și ia credite vor beneficia, cei care au plătit ratele s-ar putea să se simtă frustrați că și-au respectat angajamentele de plată: “Aceșita suportă costurile indirect. Cei care suportă direct sunt generațiile viitoare care vor avea costuri mai mari pentru a-și lua casă sau nu se vor mai putea împrumuta, nu vor avea casă, deci vor suporta un cost. Este un transfer intergenerațional, unul din mai multele pe care le facem. Așa ajunge să se nu se împrumute statul pentru că generațiile viitoare plătesc beneficiile generației noastre de azi.”
Intruducerea unui plafon de 250.000 de euro al creditelor pentru care se aplică legea are sens, în opinia oficialului BNR, care susține că nu sunt justificate discuții referitoare la o eventuală discriminare. Deși legea dării în plată reglementează relații juridice între privați, punând reguli diferite pentru stingerea obligațiilor între aceștia în funcție de dimensiunea obligațiilor, Olteanu crede că situația este comparabilă cu plafoanele pe care statul le poate impune, fără teamă de discriminare, când reglementează ajutroare de stat sau rapoarte care implică bugetul de stat. “Nu se poate genera o discuție de discriminare, la fel cum nici existența unui plafon la Prima Casă sau cum existența unui plafon de 100.000 de euro pentru care TVA e 5% la construcția locuinței n-ar fi discriminatorii”
Exod și mai mare către Prima Casă
Un efect al aplicării legii privind Prima Casă va fi interesul și mai mare pentru programul Prima Casă, garantat de stat, prin care au ajuns deja să se acorde circa 90 din creditele ipotecare noi pentru populație, consideră Bogdan Olteanu. El anticipează că românii și băncile vor începe să fie creativi pentru a evita limitările de accesare a acestui program: “Cum la hoteluri sunt family rooms, camerele acelea învecinate cu o ușă între ele, e posibil ca dezvoltatorii să construiască garsoniere care au o ușă prin care comunică între ele, iar tinerii în loc săn se căsătorească și să-și ia Prima Casă, or să-și ia Prima Casă separat, se căsătoreasc apoi și deschid ușa. Inițiative se pot găsi”.
CITEȘTE ȘI Guvernul își reduce pretențiile față de oamenii de afaceri străini la acordarea vizei de lungă ședere În final, viceguvernatorul BNR nu vede niciun posibil câștigător major în societate ân urma legii privind darea în plată. “Nu văd o categorie socială articulată care să beneficieze, de la debitori, la deponenți, până la industria constructorilor, iar cei care aveau probleme de rambursare, nu sunt ajutați cu adevărat. Poate se simt răzbunați pentru că banca poate pierde mai mult decât ei, dar nu mi se pare că au fost îndemnați cu înțelepciune în această direcție. Nu crearea unui sentiment de revanșă era ceea ce le-ar fi trebuit, ci mai degrabă un mecanism prin care să treacă la niște rate mai suportabile”, spune acesta.
Efectele dispariției garanțiilor personale
BNR nu va schimba condițiile generale de creditare ca urmare a acestei legi, deoarece acestea sunt stabilite prin legislație europeană, dar ele vor fi aplicate diferit de bănci pentru că o gamă întreagă de garanții pe care acestea le puteau lua în considerare pentru acoperirea riscului de credit dispare.
„Practic, contractul de credit ipotecar se transformă, de acum încolo, într-un contract de leasing imobiliar. În loc să fie creditată o persoană, cu credibilitatea ei, cu veniturile ei, cu poziția ei în sociatate, care întotdeauna contează, va fi creditat un bun. Un bun e ceva mai puțin credibil decât o persoană și, atunci, va costa mai mult să finanțezi un bun decât o persoană. Practic, aplicarea se va schimba pentru că, prin legea dării în plată dispare o serie de garanții: garanțiile personale, angajamentul că din veniturile tale, din averea ta, vei plăti ratele”, explică Olteanu. O altă problemă văzută de acesta este situația depozitelor colaterale constituite în garantarea unor credite ipotecare, la care nimeni nu s-a gândit, când a conceput legea, că ar trebui excluse.
