Autoritățile trebuie să întindă covorul roșu afacerilor, nu să le pună bariere birocratice. Destul de dificil, însă, în condițiile în care - cum admit chiar autoritățile - în ministere sunt încă echipe responsabile, dar care nu știu să evalueze și să respecte anumite criterii la evaluarea unor proiecte.
"Întâmplarea face că eu sunt și evaluator de 15 ani la Comisia Europeană și nu accept ca evaluarea unui proiect să dureze două săptămâni și când le-am demonstrat că într-o oră și jumătate pot să evalueze un proiect, atunci au fost plânsete foarte lungi", spune un oficial guvernamental, în cadrul conferinței ”EU FUNDS Profit.ro FirstBank și Visa - Finanțăm digitalizarea României - Focus Brașov - Ediția a II-a”.
Competențele digitale sunt o problemă destul de mare, în sensul în care sunt oameni care în administrația publică încă țin situații în tabele, în Word, sunt primării care au e-mail oficial pe Yahoo sau Hotmail, în timp ce se vorbește despre blockchain, inteligență artificială, Robotic Process Automation, este un alt semnal transmis dinspre administrație.
Pe acest fond apare un anunț surpriză - Proiectele pentru granturile ”Digitalizarea IMM-urilor” vor fi evaluate, în premieră în România, de un robot.
VIDEO integral conferință poate fi văzut AICI
Președintele executiv al First Bank, Henk Pardekooper, spune că, la nivel local, este nevoie ca autoritățile să asigure infrastructura necesară, mai ales digitală, astfel încât firmele să fie atrase și să prospere, în timp ce la nivel guvernamental este nevoie de reducerea deficitului bugetar, care e ridicat de mai mulți ani deja.
”Am spus asta de multe ori, că guvernul ar trebui să se concentreze pe provocările structurale care afectează economia și e important să gestioneze deficitele. România are deficite structurale care țin de multă vreme și e dificil să le rezolvi și cred că sarcina guvernului este să se ocupe de aceste deficite. Anul viitor vor fi alegeri, de regulă alegerile și deficitele nu merg bine mână în mână”, spune Henk Pardekooper.
România a avut al doilea cel mai mare deficit din UE în 2022, după Italia, la 6,2% din PIB, potrivit Eurostat. Începând cu 2016, România are cel mai ridicat deficit bugetar din regiunea Europei Centrale și de Est, dar situația s-a acutizat în 2019, când a fost depășit pragul de 3% din PIB. Mai departe, în timpul pandemiei COVID-19 deficitul a depășit 9% din PIB și a fost redus treptat în anii următori. În 2024 ar trebui să revină sub nivelul de 3%, dar tot anul următor sunt și patru rânduri de alegeri.
”Pentru economia locală, ceea ce este foarte important e să se creeze un mediu în care întreprinderile, afacerile doresc să investească, în care pot să prospere, să înflorească. Și acest lucru începe de la infrastructură”, spune Pardekooper.
”Aici, punctul de plecare este conectivitatea, adică conexiuni care reprezintă infrastructura de rețea, în telecomunicații, în educația digitală, și crearea unui mediu în care este ușor să faci afaceri. Dacă vrei să faci o afacere, ar trebui să fie ușor, să mergi pur și simplu la autoritățile publice și să înființezi o companie, fără să treci prin procese birocratice, ci printr-un proces foarte ușor, ca un client care beneficiază de un serviciu de la o autoritate locală”, spune președintele First Bank.
Astfel, la nivel local, explică Pardekooper, este nevoie ca afacerile să fie atrase, este nevoie ca din partea administrației ”să le întinzi covorul roșu acestor afaceri, nu să le ridici obstacole, bariere birocratice, pentru că acestea vor fi alungate mai degrabă decât atrase”.
”Pentru ca băncile să finanțeze întreprinderi, trebuie să finanțăm idei în primul rând. Sunt multe companii care au idei foarte bune, foarte valoroase. Iar aceste idei trebuie să înflorească, să prospere într-un mediu în care există un anumit nivel de predictibilitate, de stabilitate”, adaugă președintele First Bank.
Fundamentul economiei sunt întreprinderile mici și mijlocii, spune Pardekooper, însă antreprenorii care au o idee de afaceri trebuie să navigheze birocrația până să o pună în practică. El dă exemplul fondurilor europene, care nu pot fi accesate fără un consultant din cauza complexității procesului și că se ajunge, astfel, la luni sau ani în care primești un răspuns cu privire la proiectul antreprenorial. Aici autoritățile ar putea să intervină pentru a se asigura că antreprenorii știu cum să acceseze fondurile puse la dispoziție din bani europeni, astfel încât ”antreprenorii să nu orbecăie printre consultanți”.
România înregistrează creșteri puternice ale numărului și volumului plăților electronice, pe fondul apetitului ridicat pentru plăți cu cardul sau telefonul din partea populației, dar are încă restanțe în zona de acceptare, unde unele firme nu știu încă de obligația de a avea POS, explică Cătălin Crețu, director general al Visa pentru România și alte țări din regiune. Pe de altă parte, în ultima perioadă, ca urmare a obligației pentru firmele cu vânzări mici de a se dota cu POS, cererea de terminale a cunoscut un avânt puternic, arată Crețu, care adaugă că și statul mai are multe de făcut.
”România avansează și a avansat foarte rapid în ceea ce înseamnă digitalizarea plăților, care deja a ajuns la un nivel foarte mare”, spune Crețu.
Plățile cu cardul în România au ajuns la un volum de 106 miliarde de lei la jumătatea anului trecut, în creștere cu 37%, și cel mai probabil au depășit 200 de miliarde de lei pe întreg anul, anticipează Crețu.
”Deci este o industrie care are un ritm de creștere foarte mare, chiar și în momentele de criză. Asta spune foarte multe despre apetitul românilor pentru digitalizarea plăților”, adaugă directorul Visa pentru România, Bulgaria, Croația și Slovenia.
Crețu citează un studiu potrivit căruia peste 82% dintre tinerii români, cu vârste între 18 și 24 de ani, și-au înregistrat un card într-o aplicație mobilă, cea mai mare pondere din regiune, cu slovacii la 80% și ungurii la 76%.
”Se vede apetitul foarte mare al românilor pentru digitalizarea plăților. Și, evident, este sprijinit de penetrarea foarte mare a telefoanelor mobile, tabletelor, ceasurilor. Pentru că am lucrat cu mediul bancar foarte bine și foarte mult la metodele de digitalizarea plăților”, adaugă Crețu.
”Mai avem un pic de restanțe în ceea ce privește digitalizarea zonei de acceptare. Aici vorbim de magazine, în general micii antreprenori încă mai au de lucru aici. Este foarte important de spus că de 1 ianuarie 2023 orice firmă care are vânzări de minim 50.000 de lei pe an trebuie să accepte și plata cu cardul și acest lucru a dat un avânt foarte puternic cererii de terminale POS”, explică directorul Visa.
Potrivit unei legi votate de curând de Parlament, obligația de a accepta plata fără numerar a fost extinsă și la persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale sau familiale.
Crețu arată că firmele beneficiază de reducerea costurilor prin faptul că nu mai trebuie să ia aparatul POS de la bancă și că pot transforma orice telefon cu Android într-un terminal de acceptare a plăților prin instalarea unei aplicații, lucru ce ”a dat un avânt extraordinar acceptării plății cu cardul”, astfel că s-a ajuns la peste 20.000 de astfel de telefoane terminal.
Statul și firmele trebuie să ajungă din urmă consumatorii
”Este foarte important ca și statul și firmele să ajungă la nivelul de preferință care se înregistrează în zona consumatorilor”, spune Crețu.
Pe lângă confort, este foarte important ca investițiile în securitatea tranzacțiilor să fie ridicate. ”De aceea noi am investit numai în ultimii 5 ani 10 miliarde de dolari în infrastructură și tehnologie”, spune directorul Visa.
”Este foarte important pentru că e vorba de banii noștri și nu vrei să fii în situația în care se întâmplă un accident sau o fraudă și ți-au dispărut banii din cont”, adaugă Crețu.
”Este foarte important pentru stat. Am promovat ca statul să dea un model. Îmi pare rău să spun că funcționarii publici care pleacă la Bruxelles primesc bani de la casierie cash. Și la hotel scot bancnote de 100 de euro să plătească cazarea, moment în care se dă alarma () Așa cum firmele mari și mijlocii folosesc cardurile de business în care-și trec toate cheltuielile, contabilii văd desfășurătoarele de tranzacții, se observă inclusiv frauda, dacă există. Se pot face limite, inclusiv pentru șoferul care poate să plătească cu cardul numai benzină și numai într-o anumită sumă”, povestește Crețu.
Peste 7 din 10 întreprinderi mici și mijlocii consideră transformarea digitală ca fiind importantă și foarte importantă, arată un alt studiu citat de Crețu.
În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor în parteneriat cu statul, Crețu dă exemplul Ghișeul.ro, platforma pe care pot fi achitate o serie de taxe și impozite, precum și amenzile și care a ajuns la peste 1,5 milioane de utilizatori.
”Ghișeul.ro s-a erijat ca cel mai de succes parteneriat public privat din România și este un exemplu în regiune. În afară, în Polonia sau chiar Vestul Europei nu au o platformă în care să se consolideze acceptarea plăților către stat”, spune Crețu.
El recomandă autorităților să găsească metode de cointeresare prin care să fie stimulate plățile digitale, așa cum se întâmplă în alte țări, cum ar fi rambursarea mai rapidă a TVA sau reducerea impozitului cu costurile de acceptare. De asemenea, este nevoie de o conștientizare mai largă în rândul firmelor a obligației de a avea POS. ”Foarte multe firme nu cunosc că au obligația că trebuie să accepte și plata cu cardul!”
Și statul ar trebui să fie interesat de creșterea plăților cu cardul, pentru că astfel ar fi crescute încasările la buget, consideră Crețu:
”În România avem o pondere foarte mare a economiei subterane. Orice plată electronică aduce tranzacția în zona oficială, sunt tranzacții trasabile, taxabile, și astfel putem să oprim acest cerc vicios în care investiția în sectorul public este joasă pentru că taxele nu prea se plătesc”.
Cele mai multe plăți în transportul în comun după britanici
Sunt 18 orașe în România, inclusiv Brașovul, în care călătorii pot plăti transportul în comun direct cu cardul contactless sau cu alte dispozitive NFC. În ultimul trimestru din 2022 s-au înregistrat câte 2,5 milioane de plăți pe lună cu cardul în transportul public, dintre care jumătate cu telefonul mobil.
”Este un nivel cu care nu se poate lăuda decât Marea Britanie, și acolo vorbim despre un număr foarte mare mai ales în Londra, unde populația este foarte mare și sunt și foarte mulți turiști”, spune Crețu.
Această digitalizare continuă, spune directorul Visa, și sistemele care sprijină această digitalizare a transportului în comun pot acomoda de acum abonamente, reduceri pentru pensionari sau elevi și inclusiv reducerile date de administrațiile publice.
O altă zonă pe care Visa o urmărește, spune Crețu, este cea de încărcare a automobilelor electrice, de la care așteaptă o dezvoltare în perioada următoare.
Anca Petcu, vicepreședinte FirstBank, semnalează că antreprenorii ar trebui să privească procesul de digitalizare ca pe orice decizie de afaceri și să cântărească ca atare, pentru a nu risca să fac digitalizare de dragul digitalizării. Finanțarea ar trebui să vină, în primul rând, din surse proprii, după care mai sunt la dispoziție și granturi UE de până la 100.000 de euro. Totodată, banca va finanța orice investiție care aduce plus valoare firmei, arată Anca Petcu.
”Atât pentru IMM-uri, cât și pentru orice timp de instituție, atunci când îți pui problema digitalizării trebuie să te întrebi ce și cum!”, spune Anca Petcu.
”Dacă discutăm de un IMM, să spunem că îmi propun să mă digitalizez, că decid să facă comerț online. Dacă aceasta este alegerea pe care o fac, modul de implementare este într-un anumit fel. Risc să fac digitalizare de dragul digitalizării, ceea ce poate însemna că ajung să cheltui niște bani, pe care de cele mai multe ori nu îi am, și nu obțin rezultatele dorite. Deci, primul pas, ar fi să ne decidem ce și de ce? Fundamentul economic: pun niște bani și mă aștept la anumite rezultate”, spune Anca Petcu.
Oficialul First Bank explică că nu doar competențele digitale sunt importante atunci când se face digitalizarea unei afaceri, ci și competențele de management. ”Pentru că în momentul în care discutăm de schimbare în business nu afectăm niciodată o singură parte, avem procese de la un capăt la altul, avem nevoie de experți din toate domeniile, obișnuiți să lucreze într-un mod diferit, care trebuie să contribuie la alegerea unei tehnologii – ar fi bine să fie cea corectă și cu costurile cele mai mici – și de multă disciplină în execuție”.
O altă sursă bună de finanțare ar putea fi fondurile europene din PNRR, unde există granturi de până la 100.000 de euro pentru transformare digitală, dar pentru care s-au depus puține aplicații.
”Sunt foarte multe cheltuieli eligibile în aceste programe. Mă întrebam dacă este lipsă de interes sau lipsă de informație”, spune Petcu.
”Este un mare păcat să nu beneficiem de fondurile din PNRR. Dacă dintr-un motiv sau altul nu aceasta este soluția, noi suntem la dispoziția clienților, ca bancă, pentru a face aceste finanțări”, arată Petcu.
”Sfătuiesc din nou să ne gândim întotdeauna ce, de ce și cum implementez. Exact raționamentul și fundamentul economic pe care un antreprenor trebuie să îl aibă atunci când decide să investească în ceva. Absolut orice fel de investiție care aduce un plus de valoare pentru companie, într-un mod care poate fi înțeles și concretizat va fi finanțat de către o bancă. Discutăm de fonduri, bănci, surse proprii și orice fel de combinație”, adaugă vicepreședintele First Bank.
Ea spune că ar trebui insistat pe informare și că vede din activitatea băncii cum acest lucru transformă comportamentul clienților. Spre exemplu, clienții care apelează în primă fază la consultanța video din partea funcționarilor băncii ajung în cele din urmă să desfășoare singuri, prin canale digitale, operațiunile cu banca.
Ionuț Encescu, Head of Products and Digital Innovation HUB la FirstBank, recomandă antreprenorilor să meargă întâi la bancă sau la un consultant înainte de a se apuca de proiecte cu fonduri europene, din cauza complexității acestora și a faptului că presupun un anumit tip de disciplină. Encescu spune că banca a investit în pregătirea forței de vânzări, care poate să îndrume clienții.
”Cred că informația potrivită la momentul potrivit este cea mai importantă. Și atunci am considerat că nu trebuie să dezvoltăm doar un centru de know-how în head office ci să educăm cât mai bine forța noastră de vânzări”, spune Encescu.
”Suntem acel mijlocitor care îl ajută pe client să-și facă proiectul mai repede, să aibă mai puține bătăi de cap, având la dispoziție sursele de finanțare necesare”, spune directorul de produse și inovare digitală al FirstBank.
El recomandă antreprenorilor să meargă la bancă sau la consultant încă din momentul în care au o idee care se dorește finanțată prin fonduri europene.
”Cred că finanțarea europeană presupune o mai mare disciplină în ceea ce-l privește pe antreprenor, atât din punct de vedere al disciplinei documentare, a aduna toate hârtiile necesare pentru a justifica toate lucrurile necesare, dar și din punct de vedere al disciplinei de project management, pentru că atunci când ai un proiect cu fonduri europene nu mai poți să te comporți ca atunci când ai un proiect din fonduri proprii, să nu-ți mai notezi sau să nu ții minte, sau să nu ai niciun fel de condiții. Trebuie să respecți anumite condiții, anumiți pași, să faci lucrurile la timpul lor. Trebuie să respecți anumite condiții pe care ți le pune autoritatea sau contractul”, explică Encescu.
Din cauza condițiilor mai stricte atașate de fondurile europene, este obligatoriu ca acestea să fie înțelese înainte de accesarea granturilor.
”Sunt mulți antreprenori care îl cheamă pe consultant și zic: arată-mi unde să semnez! Și începe să semneze acolo... E mult mai important să înțelegi în loc să semnezi! Și apoi îți dai seama că nu poți să respecți condițiile sau nici măcar nu le știi, pentru că nu le înțelegi”, spune Encescu.
FirstBank finanțează până la 100% din granturile europene, inclusiv TVA, până la virarea fondurilor europene în conturile firmei beneficiare. De asemenea, acordă și credite de până la 85% din contribuția proprie, inclusiv TVA, pe o perioadă de până la 10 ani de zile. ”Cumva ne pliem pe toate tipurile de business, de recuperare a cash-flow-ului pe care le are o companie”, susține Encescu.
Pentru prima dată în România, proiectele depuse în cadrul apelului de proiecte ”Digitalizarea IMM-urilor”, finanțat prin PNRR, vor fi evaluate de un robot, respectiv un program software, a anunțat Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Secretarul de stat a arătat că în prezent se află în derulare apelul de proiecte ”Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale”. Este astfel disponibilă o finanțare cu 347,5 milioane euro aproape 5.500 de firme, care vor primi granturi între 30.000-100.000 euro pentru proiecte depuse până la data de 30 iunie.
”Pentru prima dată în România proiectele depuse vor fi evaluate de un robot. Deci dacă sunt consultanți printre dumneavostră, îi îndemn să nu se aștepte la clarificări, completări și alte lucruri de acest gen, s-a terminat cu această poveste. Eu am o istorie de 20 și de ani de a scrie proiecte europene. În viața mea nu mi-a cerut nimeni nici completare, nici clarificare. (...) Criteriile au fost în așa fel făcute încât un contabil cu calificare medie să poată să facă proiectul, pentru că sunt numai date din bilanț”, a arătat Csilla Hegedüs.
Secretarul de stat a arătat că scopul este ca multe dintre proiectele cu fonduri europene să fie evaluate automat și Guvernul intenționează să investească masiv în digitalizarea administrației publice centrale prin Programul Operațional Creștere inteligentă, digitalizare, instrumente financiare.
”Provocarea este, bineînțeles, 'depunerea formularului 22 online, la etajul 2, camera 33' - știți foarte bine momentul de la ANAF. (...) Colegii de la MIPE nu au făcut până acum evaluarea cu roboțelul pentru că nu au vrut, ci pentru că acest roboțel trebuie să ajungă la diverse baze de date, de unde să ia informații, fie că vorbim de ANAF, fie că vorbim de Camera de Cormerț, că vorbim de tot felul de baze de date. Dacă aceste baze de date ne dau o informație aiurea, atunci și evaluarea va fi aiurea”, a explicat secretarul de stat.
”Nu o să credeți ceea ce spun, avem echipe care nu știu să evalueze la MIPE, nu știu să facă criterii, nu știu să le respecte. Întâmplarea face că eu sunt și evaluator de 15 ani la Comisia Europeană și nu accept ca evaluarea unui proiect să dureze două săptămâni și când le-am demonstrat că într-o oră și jumătate pot să evalueze un proiect, atunci au fost plânsete foarte lungi”, a mai arătat Csilla Hegedüs.
Potrivit secretarului de stat, evaluarea robotizată va putea fi implementată cât mai extensiv în momentul în care bazele de date și modul de completare a acestora vor fi digitalizate.
Companiile pot beneficia de fonduri pentru digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar interesul acestora a fost până în prezent unul limitat, a transmis Cosmin Roșia, General Manager, Camera de Comerț și Industrie Brașov.
"Vreau să întăresc mesajul de a depune proiecte indiferent de punctajul care este peste pragul minim de 50 de puncte, deoarece avem 470 de proiecte depuse din februarie, de când este deschis apelul, cu termen limită 30 iunie", a spus acesta. Reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie Brașov a insistat asupra nevoii firmelor pentru predictibilitate în relația cu autoritățile, esențială pentru orice plan de business.
Camera de Comerț și Industrie Brașov susține firmele prin servicii proprii de consultanță în scopul obținerii de fonduri UE. De asemena, desfășoară și propriile proiecte finanțate din fonduri UE, tot în sprijinul dezvoltării mediului de business.
"În prezent, am atras pe partea de digitalizare fonduri prin Programul operațional de capital uman și avem disponibile cursuri gratuite pentru mediul de afaceri în scop de specializare, perfecționare sau calificare, cu termen limită până la finalul acestui an. Pentru mediul de afaceri avem o sursă de finanțare deschisă, pe partea de digitalizare, prin PNRR. Programul este generos, finanțează 5.500-6.000 de proiecte declarate eligibile. Vreau să întăresc mesajul de a depune proiecte indiferent de punctajul care este peste pragul minim de 50 de puncte, deoarece avem 470 de proiecte depuse din februarie, de când este deschis apelul, cu termen limită 30 iunie", a spus Cosmin Roșia.
"Mai există finanțări pe partea de program operațional regional. În afară de PNRR, este și programul operațional regional 2021-2027, care va începe, sperăm noi, din acest an. Agențiile de dezvoltare regională lansează programe de dezvoltare care au specific regional. Din păcate, la nivelul Brașovului, chiar dacă partea de turism încă are potențial de dezvoltare, programul specifică că nu se finanțează proiectele în dezvoltarea, modernizarea sau crearea de capacități noi de cazare, ceea ce pe noi ne-a surprins. În completarea acestui program de digitalizare din PNRR, și programul operațional regional va avea o componentă de digitalizare, cu finanțări până în 300.000 de euro. Este foarte important de reținut că programul prin PNRR are o rată de cofinanțare de doar 10%. Efortul financiar este unul extrem de avantajos pentru cei care aplică", a spus acesta.
Companiile au nevoie de predictibilitate pentru a scrie proiecte, dar și de specialiști. Pe lângă alte aspecte, cum ar fi forța de muncă sau infrastructura, firmele au nevoie de un grad ridicat de predictibilitate în relația cu statul, pentru a putea investi timp și bani în derularea de proiecte în care să atragă și fonduri europene.
"Nevoia mediului de afaceri este nevoia de predictibilitate, de a ști pe ce te bazezi când începi să scrii un proiect. Predictibilitatea ajută foarte mult, iar specialiștii care scriu proiecte trebuie să fie lângă firmă. Din punctul meu de vedere și cunoscând foarte bine doar piața Brașovului, consider că încă este nevoie de specialiști care să ducă un proiect cap-coadă. Poate mulți consultanți spun că o finanțare de 30.000 de euro, respectiv 50.000 de euro, este prea mică pentru a-și asigura un comision, astfel încât să merite să scrie un proiect care are un grad de complexitate mediu, considerăm noi, însă este o perioadă foarte bună de informare și pregătire a viitoarelor proiecte. Repet, programul 2021-2027 al Uniunii Europene este abia la început și vor fi foarte multe surse de finanțare pe care antreprenorii, mediul economic brașovean, dar și național, trebuie să le cunoască înainte, astfel încât să-și pregătească eligibilitatea proiectului în perspectiva depunerii lui", a declarat Cosmin Roșia.
Mai există finanțări pe partea de program operațional regional. În afară de PNRR, este și programul operațional regional 2021-2027, care va începe, sperăm noi, din acest an. Agențiile de dezvoltare regională lansează programe de dezvoltare care au specific regional. Din păcate, la nivelul Brașovului, chiar dacă partea de turism încă are potențial de dezvoltare, programul specifică că nu se finanțează proiectele în dezvoltarea, modernizarea sau crearea de capacități noi de cazare, ceea ce pe noi ne-a surprins.
În completarea acestui program de digitalizare din PNRR, și programul operațional regional va avea o componentă de digitalizare, cu finanțări până în 300.000 de euro. Este foarte important de reținut că programul prin PNRR are o rată de cofinanțare de doar 10%. Efortul financiar este unul extrem de avantajos pentru cei care aplică.
Oamenii reprezintă cea mai importantă resursă de care trebuie ținut cont în privința digitalizării din administrație, a arătat Petru Nechifor Moraru, Director Executiv, Direcția Management Proiecte din cadrul Consiliului Județean Brașov. Potrivit acestuia, în administrația publică încă se țin situații în tabele Word, fiind nevoie de programe de instruire și aplicații software intuitive.
Petru Moraru a arătat că proiectul de constituire a unui microsistem de interconectare în mai multe instituții ale Consiliului Județean Brașov a început în 2019, iar din experiența implementării a reieșit importanța resursei umane în acest proces.
”Noi am întâmpinat o rezistență la schimbare cu implementarea acestor sisteme. Toată lumea știe că la aministrația publică lucrurile sunt greu de urnit și cred că pentru a face niște proiecte bune ai nevoie de niște echipe de implementare foarte bune, niște oameni dedicați pe care managementul trebuie să-i aleagă, să-i pună în situația de a implementa proiectele cum trebuie.
Competențele digitale la noi sunt o problemă destul de mare, în sensul în care sunt oameni care în administrația publică încă țin situații în tabele, în Word, sunt instituții publice ale primăriei care au mail oficial pe Yahoo, Hotmail și așa mai departe, iar noi vorbim despre lucruri pe viitor sau care sunt în trend-ul actual, blockchain inteligență artificială, RPA (Robotic Process Automation - n.red.)”, a afirmat șeful Direcției Management Proiecte din cadrul Consiliului Județean Brașov.
Potrivit acestuia, în general administrațiile publice au evitat să aloce resurse cuvenite procesului de digitalizare pentru că din punct de vedere politic până acum digitalizarea nu a fost un indicator important, iar fondurile europene au fost extrem de binevenite suplinind această lipsă de alocări.
Directorul din CJ Brașov a arătat însă că și în privința absorbirii acestor fonduri, resursa umană este esențială.
”Simțul meu este că nu avem destui oameni pregătiți ca să absoarbă toate aceste fonduri, în administrația publică, în firmele privare și probabil că nici în administrația centrală”, a arătat Petru Moraru.
Acesta a pledat pentru finanțarea unor programe de instruire, special dedicate funcționarilor, dar și pentru cetățeni și firme, precum și pentru dezvoltarea unor platforme cât mai intuitive.
”De exemplu, în programarea noastră informatică am plecat cumva într-un mod invers, nu am lăsat programatorii să vină să facă o evaluare și să ne prezinte un program, le-am spus noi vrem niște programe care se bazează pe competențe minime, pentru că vrem să investim cat mai puțin efort în instruirea ulterioară și în manualele de sute de pagini pe care nu le citește nimeni, și atunci sistemul se bazează pe WhatsApp și pe e-mail. (...) Cred că acesta va fi trend-ul, programe informatice simple astfel încât toată lumea să le adopte în mod intutitiv”, a mai spus directorul executiv al Direcției Management Proiecte din cadrul Consiliului Județean Brașov.
rocesul de gestionare a fondurilor europene în perioada 2021-2027 a cunoscut o inovare, autoritățile de management trecând la nivelul autorităților pentru dezvoltare regională, spune Dan Zbuchea, Expert Programe, Departament Programare, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADRC).
"Programul Regional este unul destul de eterogen, avem opt priorități de finanțare, care acoperă domenii variate", a explicat acesta.
2023 a ajuns să fie important în domeniul fondurilor europene și din cauza celor doi ani pierduți cu negocierile pentru noul cadru temporar de finanțare și că sunt întârzieri și în ceea ce privește PNRR, în condițiile în care multe proiecte stau pe masa autorităților și așteaptă să fie evaluate, spune Răzvan Gălățan, Expert, Director Operațional, Goodwill Consulting România.
“2023 este anul cu cel mai mare focus în fonduri europene, pentru că închidem 2014-2020 și avem foarte multe proiecte care trebuie implementate până la 31 decembrie (...) și începem noul cadru temporar. Din păcate s-au pierdut 2 ani cu negocieri cu Comisia Europeană și de-abia la finalul anului trecut am semnat acordurile și acum, împreună cu autoritățile, se încearcă lansarea cât mai rapidă a apelurilor, pentru a recupera cei doi ani pierduți”, a afirmat antreprenorul.
Gălățan remarcă și întârzierile legate de PNRR: “Din păcate avem foarte multe proiecte depuse și neevaluate, care deocamdată stau pe masa autorităților și din lipsa unei capacități nu sunt evaluate”.
“Să nu avem mentalitatea pe care din păcate o văd foarte des în piață: nu mă interesează ce este, doar să primesc fonduri și văd ce fac eu cu ele. Nu asta e mentalitatea corectă. Trebuie să plecăm de la nevoia noastră și după aceea să vedem pe ce programe aplicăm, pentru că sunt foarte multe programe – pe lângă POR avem și tranziție justă, finanțări pentru IMM-uri, parcuri fotovoltaice sau fabrici de reciclare”, spune Gălățan, recomandând totodată atenție la indicatorii financiari pentru anul precedent depunerii documentației, luați în calcul la stabilirea elibigilității.
Strict pentru regiunea Centru, unde Goodwill Consulting este prezentă cu birouri la Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, reprezentantul companiei vede un interes ridicat din partea potențialilor beneficiari de fonduri europene, fiind în pregătire câteva sute de proiecte.
Lansată în 2011, platforma ghiseul.ro poate fi numită cea mai bună colaborare într-o instituție publică și un grup reprezentativ al instituțiilor private, spune Dragoș Tohănean, Vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). În cei aproape 12 ani de existență a acumulat plăți în valoare totală de 800 de milioane de euro, dintre care 200 de milioane de euro au fost strânși de la începutul acestui an și până în prezent.
„Deci, platforma crește, iar oamenii au din ce în ce mai mare încredere. Pandemia a fost un factor care a crescut încrederea în plățile digitale prin platforma ghiseul.ro.
Dacă înainte de pandemie vorbeam de un număr de până în 350.000 de utilizatori, în momentul de față am depășit 1,8 milioane și până la începutul lui 2024 vrem să atingem numărul de 2 milioane de utilizatori, dezvoltând în parteneriat cu colegii de la Visa și asociațiile de plăți electronice din România soluții noi, astfel încât cetățenii să prindă încredere din ce în ce mai mare în platformă.
Platforma ghiseul.ro are în momentul de față peste 1.300 de unități administrativ teritoriale înrolate, o creștere de peste 15% față de anul trecut.
„Adică de la 1 mai 2022 până în prezent am crescut cu aproape 180 de unități administrativ teritoriale. Dacă la nivel de municipii și orașe avem acoperire de circa 95%, la nivel de comune ponderea este un pic mai mică, de 30-35%, dar este în continuă creștere. Din totalul de 180 unități administrativ teritoriale înrolate în ultima perioadă, 80% sunt la nivelul comunelor”, precizează Dragoș Tohănean, adăugând că Autoritatea pentru Digitalizarea României împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării au început un proiect denumit Caravana Digitalizării, care are drept obiectiv creșterea numărului de unități administrativ teritoriale înrolate în platformă.
„Am văzut această dorință de a utiliza platforma și atunci, în același parteneriat, am lansat și aplicațiile mobile iOS și Android, iar în ultima discuție pe care am avut-o am hotărât să lansăm în perioada următoare aceeași funcționalitate și pe platforma Huawei”, afirmă el.
