Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, schimbate recent în Parlament printr-un proiect de lege reexaminat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, au fost promulgate astăzi. Actul normativ introduce mai multe condiții favorabile debitorului, prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
Proiectul de lege, inițiat de senatorul Daniel Zamfir, a fost reexaminat în Parlament după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțional în forma inițială, care stabilea că imobilele vor putea fi date în plată sau contractele adaptate dacă valuta creditului a crescut cu mai mult de 20% față de momentul contractării împrumuturilor, printre alte condiții.
Curtea a stabilit că o astfel de variație este prea redusă, dar a indicat că este de acord ca legiuitorul să pună un prag mai mare de fluctuație a cursului, precum și o perioadă pe care aceasta să existe. Impreviziunea este acea situație de risc supra-adăugat, adică peste riscul inerent al unui contract, iar creșterea cu doar 20% nu s-ar fi încadrat în această situație, fiind considerată una moderată de către Curte.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Noua formă a proiectului a fost adoptată deja la finele lunii februarie prin votul Senatului, iar apoi a fost adoptată de deputați la finele lunii aprilie.
În rediscutarea legii au fost introduse două condiții automate de impreviziune: o variație de peste 52,6% față de cursul de la data semnării contractului pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, respectiv o creștere a dobânzii anuale efective cu cel puțin jumătate față de nivelul de la data contractării creditului.
Modificările ar da posibilitatea clienților cu credite în franci elvețieni să ceară intervenția instanțelor pentru stabilirea unor termeni contractuali mai favorabili sau să dea în plată casele cumpărate în perioada 2005-2008, când astfel de împrumuturi erau populare, în condițiile în care francul s-a dublat în valoare față de leu. În acest interval s-ar încadra și unii debitori care au luat credite în euro în 2007, când leul era foarte puternic ca urmare intrărilor de capital.
Partidul Național Liberal, la cererea consumatorilor, n-a mai contestat legea la CCR și nici Președintele n-a mai utilizat această prerogativă, deși nu știm dacă Curtea va considera o creștere de jumătate a cursului pe jumătate de an suficient de mare ca amplitudine și întindere.
Un alt articol din legea modificată arată că se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoriile neacoperite. Pentru că nu mai există un contract care să fie echilibrat în această situație, darea în plată ar echivala cu stingerea datoriilor reziduale.
CCR a criticat direct o astfel de prevedere în sesizarea anterioară, arătând că o astfel de situație nu poate fi considerată automat una de impreviziune, pentru că impreviziunea nu este o problemă de natură socială, ci una de natură contractuală. Mai mult, o astfel de prevedere ar permite debitorilor să nu mai plătească ratele și să beneficieze de prezumția impreviziunii, ceea ce ar duce la afectarea patrimoniului creditorilor.
Legea privind darea în plată, inițiată tot de senatorul Zamfir, dar în legislatura precedentă, când era deputat PNL, a eșuat să ușureze povara ratelor ridicate pentru un număr semnificativ de debitori. Instanțele au admis, în general, contestațiile băncilor și au judecat impreviziunea în funcție de situația materială a debitorilor.
CCR arată că impreviziunea nu are legătură cu patrimoniul debitorului, ci cu situația contractului în sine, dacă în executarea sa apare un risc supraadăugat care să afecteze disproporționat una dintre părți.
Condiția impreviziunii a fost introdusă tot de CCR în 2016, după sesizarea de neconstituționalitate a băncilor, deși aceasta nu exista în lege.
Circa 10.000 de debitori au trimis băncilor notificări de dare în plată până în toamna anului trecut. Instituțiile de credit vor putea cere examinarea noilor modificări în cadrul eventualelor litigii ce vor apărea după intrarea acestora în vigoare.
